-severinean despre ÎnvĂȚĂmÂntul ș caraȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu...

30
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN Școala Caraș-Severineană Seria III Nr. 1(51) 1 Casa Corpului Didactic Caraș-Severin DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN Interviu realizat cu Prof. Dr. NICOLAE GRINDEANU, pentru Tribuna Învățământului Stimate Domnule Inspector școlar general, cum arată învăţământul preuniversitar cărăşean acum, la început de an? Începutul de an 2016 reprezintă, pentru noi, continuarea procesului de “reformă” în domeniul educaţiei, respectiv continuarea demersurilor specifice, atât la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin, cât și la nivelul unităților de învățământ preuniversitar din județ, pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare , propuse prin Planul managerial al Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin pentru anul școlar 2015-2016, respectiv: CREȘTEREA CALITĂȚII ACTULUI EDUCAȚIONAL; ASIGURAREA PREGĂTIRII RESURSELOR UMANE; DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR DIN PERSPECTIVA EDUCAȚIEI PERMANENTE; STABILIREA ȘI DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE. În mod concret, momentul ianuarie 2016 aduce câteva activități specifice, foarte importante pentru învățământul preuniversitar cărășean, respectiv: - Continuarea demersurilor metodologice specifice pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2016-2017; - Elaborarea proiectului planului de școlarizare pentru învățământul profesional și tehnic, transmiterea acestuia către Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic/CNDIPT și Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social /CLDPS, avizarea de către CLDPS și CNDIPT; - Elaborarea proiectului planului de școlarizare pentru anul școlar 2016-2017, pentru toate nivelurile de învățământ și transmiterea lui la Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în conformitate cu Metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, cuprinderea efectivelor de preșcolari și elevi din unitățile de învățământ particular și confesional, precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2016-2017, aprobată prin OMECS nr. 5556/27.10.2015. Avem un guvern nou, un premier şi un ministru al Educaţiei nou. Sunt auspicii faste acestea pentru învăţământul preuniversitar? Schimbările care s-au produs la nivelul Guvernului României, la nivelul Ministerului Educației și Cercetării Științifice nu influențează/nu afectează activitatea noastră, în teritoriu. Consider că între minister, între ministrul educației și inspectoratele școlare județene a existat și trebuie să existe în continuare o colaborare flexibilă, o comunicare asertivă, în vederea promovării unui învăţământ PERFORMANT, a unui învăţământ apt să răspundă nevoilor educaţionale şi să genereze, prin efectele sale, alinierea învăţământului preuniversitar românesc la standardele de exigenţă europeană. Trăim în România, unde discrepanţa dintre sat şi oraş este, din păcate, vizibilă. Care este situaţia în Caraş-Severin? Se bucură copiii de la sat de şanse egale cu cei zone din ţară, pentru că familiile nu au posibilităţi să-i ţină mai mult în şcoală din zona urbană? Pot aceştia spune că au un viitor sau se pierd pe drum ca în alte zone rurale din ţară? Din experiența mea didactică și de viață, pot spune că mediul de proveniență nu este determinant pentru succesul școlar sau pentru reușita în viață. În județul nostru, autoritățile publice au alocat sume importante în infrastructura școlară din mediul rural, astfel că nu putem vorbi de un decalaj evident și generalizat între învățământul din mediul rural și cel din mediul urban. Există unități școlare din mediul rural în care se desfășoară, în condiții optime, un proces instructiv-educativ de calitate, după cum există și unități școlare în mediul urban cu performanțe scăzute. Judeţul Caraş-Severin, cu o poziţionare geografică aparte, ocupă locul trei ca mărime între judeţele ţării, cu o suprafaţă de 8520 kmp. Cu toate acestea, ţinând cont şi de specificul reliefului, judeţul nostru are cea mai mică densitate a populaţiei din regiune (37,70 locuitori/kmp în anul 2011), situându-se pe penultimul loc la nivel naţional. Faptul că unităţile de învăţământ au mijloace de transport pentru a facilita accesul elevilor la educaţie este un beneficiu. Cadrele didactice din aceste şcoli sunt calificate, iar rezultatele şcolare ale elevilor nu sunt diferite faţă de ale colegilor din alte zone. De asemenea, pentru elevii de

Upload: others

Post on 24-Dec-2019

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

1

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Interviu realizat cu Prof. Dr. NICOLAE GRINDEANU, pentru Tribuna Învățământului

Stimate Domnule Inspector școlar general, cum arată învăţământul preuniversitar cărăşean acum, la început de an? Începutul de an 2016 reprezintă, pentru noi, continuarea procesului de “reformă” în domeniul educaţiei, respectiv continuarea demersurilor specifice, atât la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin, cât și la nivelul unităților de învățământ preuniversitar din județ, pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare, propuse prin Planul managerial al Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin pentru anul școlar 2015-2016, respectiv:

CREȘTEREA CALITĂȚII ACTULUI EDUCAȚIONAL;

ASIGURAREA PREGĂTIRII RESURSELOR UMANE;

DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR DIN PERSPECTIVA EDUCAȚIEI PERMANENTE;

STABILIREA ȘI DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE.

În mod concret, momentul ianuarie 2016 aduce câteva activități specifice, foarte importante pentru învățământul preuniversitar cărășean, respectiv:

- Continuarea demersurilor metodologice specifice pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2016-2017;

- Elaborarea proiectului planului de școlarizare pentru învățământul profesional și tehnic, transmiterea acestuia către Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic/CNDIPT și Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social /CLDPS, avizarea de către CLDPS și CNDIPT;

- Elaborarea proiectului planului de

școlarizare pentru anul școlar 2016-2017, pentru toate nivelurile de învățământ și transmiterea lui la Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în conformitate cu Metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, cuprinderea efectivelor de preșcolari și elevi din unitățile de învățământ particular și confesional, precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2016-2017, aprobată prin OMECS nr. 5556/27.10.2015.

Avem un guvern nou, un premier şi un ministru al Educaţiei nou. Sunt auspicii faste acestea pentru învăţământul preuniversitar? Schimbările care s-au produs la nivelul Guvernului României, la nivelul Ministerului Educației și Cercetării Științifice nu influențează/nu afectează activitatea noastră, în teritoriu. Consider că între minister, între ministrul educației și inspectoratele școlare județene a existat și trebuie să existe în continuare o colaborare flexibilă, o comunicare asertivă, în vederea promovării unui învăţământ PERFORMANT, a unui învăţământ apt să răspundă nevoilor educaţionale şi să genereze, prin efectele sale, alinierea învăţământului preuniversitar românesc la standardele de exigenţă europeană. Trăim în România, unde discrepanţa dintre sat şi oraş este, din păcate, vizibilă. Care este situaţia în Caraş-Severin? Se bucură copiii de la sat de şanse egale cu cei zone din ţară, pentru că familiile nu au posibilităţi să-i ţină mai mult în şcoală din zona urbană? Pot aceştia spune că au un viitor sau se pierd pe drum ca în alte zone rurale din ţară? Din experiența mea didactică și de viață, pot spune că mediul de proveniență nu este determinant pentru succesul școlar sau pentru reușita în viață. În județul nostru, autoritățile publice au alocat sume importante în infrastructura școlară din mediul rural, astfel că nu putem vorbi de un decalaj evident și generalizat între învățământul din mediul rural și cel din mediul urban. Există unități școlare din mediul rural în care se desfășoară, în condiții optime, un proces instructiv-educativ de calitate, după cum există și unități școlare în mediul urban cu performanțe scăzute. Judeţul Caraş-Severin, cu o poziţionare geografică aparte, ocupă locul trei ca mărime între judeţele ţării, cu o suprafaţă de 8520 kmp. Cu toate acestea, ţinând cont şi de specificul reliefului, judeţul nostru are cea mai mică densitate a populaţiei din regiune (37,70 locuitori/kmp în anul 2011), situându-se pe penultimul loc la nivel naţional. Faptul că unităţile de învăţământ au mijloace de transport pentru a facilita accesul elevilor la educaţie este un beneficiu. Cadrele didactice din aceste şcoli sunt calificate, iar rezultatele şcolare ale elevilor nu sunt diferite faţă de ale colegilor din alte zone. De asemenea, pentru elevii de

Page 2: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

2

liceu avem internate și cantine, unde cheltuielile sunt accesibile și pentru cei cu venituri modeste. Nu vreau să spun că discrepanța dintre sat și oraș este total eradicată. În anumite situaţii, putem menţiona diferenţe/decalaje între învăţământul rural şi învăţământul urban, referitoare la:

- un număr mai mare de structuri/unităţi arondate pentru anumite unităţi de învăţământul cu personalitate juridică din învăţământul rural; - număr mic de elevi/formaţiune de studiu, ceea ce generează neîncadrarea în costul standard per elev; - un număr mai mare de cadre didactice suplinitoare, fără stabilitate pe post, fapt ce influenţează calitatea educaţiei şi, implicit, rezultatele la examenele naţionale; - probleme referitoare la funcţionalitatea spaţiilor şcolare şi auxiliare/utilităţi.

Toate aceste aspecte se află însă în atenţia Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin, care acţionează, conform prevederilor legale, pentru rezolvarea lor, printr-o bună comunicare şi colaborare cu autorităţile publice locale. Cum faceţi ca toţi copiii din judeţul Caraş-Severin să aibă aceleaşi şanse la educaţie? Din cele 125 de unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică din județul nostru, 68 funcționează în mediul rural. Așa cum am spus, majoritatea școlilor din mediul rural beneficiază de o bază materială corespunzătoare desfășurării unui proces instructiv-educativ de calitate. Școala asigură şanse egale de acces la educaţie pentru toţi, respectând principiile egalităţii de şanse: garantarea dreptului la educaţie al oricărui copil, asigurarea de servicii specializate centrate pe nevoile copiilor, drepturile copilului. În contextul asigurării calităţii şi egalizării şanselor de reuşită, în procesul de educaţie sunt scoase la lumină şi valorificate cele mai bune resurse ale fiecărui elev, astfel încât acesta să poată arăta ceea ce ştie, să poată înţelege nivelul la care a ajuns şi ce este necesar să facă în continuare. În vederea susținerii performanței școlare, în județul nostru am înființat un Centru de pregătire specială care lucrează cu elevii capabili de performanță, se ocupă de pregătirea lor pentru olimpiade și concursuri școlare. Pentru a elimina copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul rural. Sperăm, astfel, să le dăm acestor copii încredere, să-i facem să depășească reticența că nu au șanse egale cu cei de la oraș. Noi, ca și instituție, facem tot ce ține de noi pentru a asigura egalitatea de șanse, dar demersurile noastre sunt aplicabile doar pe câteva paliere: aducerea și menținerea copiilor în școală prin toate instrumentele și parteneriatele pe care le putem valorifica, asigurarea personalului didactic calificat. Este greu de găsit soluţii, în condiţiile în care scăderea

permanentă a populaţiei şcolare din mediul rural va îngreuna în viitor desfăşurarea în condiţii optime a procesului educaţional. Ce face ISJ Caraş-Severin pentru a compatibiliza sistemul de învăţământ cu sistemele de învăţământ europene? Strategia Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin are la bază promovarea unui învăţământ performant, a unui învăţământ apt să răspundă nevoilor educaţionale şi să genereze, prin efectele sale, alinierea învăţământului preuniversitar din Caraş-Severin la standardele de exigenţă europeană. Astfel, atât la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin, cât și la nivelul unităților de învățământ din județ se promovează diversitatea culturală în educație, creșterea mobilității cadrelor didactice și elevilor în spațiul Uniunii Europene și dezvoltarea dimensiunii europene a educației prin inițierea/ continuarea/ consolidarea parteneratelor/ proiectelor europene, prin participarea la programele comunitare în domeniul educației și formării profesioanale. În acest sens, la nivelul județului Caraș-Severin sunt în derulare 10 proiecte europene Erasmus+ în unitățile de învățământ din județ, precum și proiectul implementat de către Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin cu titlul La școală pentru comunitatea noastră, proiect finanțat cu sprijinul financiar al programului RO10 CORAI, program finanțat prin Granturile SEE și administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială. Cum vedeţi colaborarea cu administraţiile locale? Este foarte important pentru şcoală să aibă parte de această susţinere. Colaborarea cu administrațiile locale, cu autoritățile locale și județene, reprezintă o prioritate pentru Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, pentru că susținerea școlii de către administrația locală este, poate, cel mai important lucru în bunul mers al activității școlare. Nu se poate desfăşura o activitate instructiv-educativă de calitate atunci când comunitatea locală nu se dovedeşte a fi preocupată de lumea şcolii şi de asigurarea resurselor. Întotdeauna am căutat să asigurăm o comunicare interinstituțională eficientă, bazată pe încredere, respect reciproc și disponibilitate în identificarea soluțiilor pentru buna funcționare a unităților de învățământ și pentru asigurarea succesului școlar al elevilor noștri. Din fericire, în judeţul Caraș-Severin există o bună colaborare între administraţiile locale şi unităţile de învăţământ, primăriile, consiliile locale şi factorii locali cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul educaţional susţinând activitatea şcolii. De asemenea, și la nivelul judeţului am fost sprijiniţi de Consiliul Judeţean Caraș-Severin în organizarea şi desfăşurarea unor concursuri județene sau zonale. Pentru că este plină iarnă, iar condiţiile meteorologice nu sunt dintre cele mai blânde, aş vrea să ne spuneţi care este situaţia şcolilor şi mă refer mai ales la cea din mediul rural, unde, aşa cum

Page 3: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

3

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

ştim, apar majoritatea problemelor. Da, suntem în plină iarnă, dar județul nostru, așezat la adăpostul Munților Carpați, are un climat temperat-continental cu nuante sub-mediteraneene, ceea ce conferă un caracter moderat regimului termic și face ca temperatura medie a iernii să înregistreze valori ceva mai ridicate decât în zone din țară situate la aceeași altitudine. Din fericire, în județul nostru nu s-au înregistrat probleme datorate condițiilor meteorologice, nu s-a impus închiderea școlilor. La începutul lunii decembrie am solicitat tuturor unităților de învățământ să declare dacă întâmpină dificultăți în ceea ce privește aprovizionarea cu combustibil necesar încălzirii școlilor sau cu furnizarea agentului termic, pentru a putea preveni sau remedia din timp problemele ce ar fi putut să apară din cauza vremii nefavorabile. Nicio școală, nici din mediul rural, nici din mediul urban, nu a declarat că ar avea probleme cu stocul de combustibil necesar încălzirii sau cu furnizarea agentului termic. Desigur, problemele învăţământului românesc încă sunt numeroase şi încă se bâjbâie în căutarea şi găsirea soluţiilor. Totuşi, cel puţin pentru şcoala din judeţul Caraş-Severin, care sunt priorităţile pentru 2016?

Prioritățile Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin se leagă în mod natural de prioritățile sistemului de învățământ preuniversitar din România, ținând cont însă de specificul și necesitățile județului nostru. Astfel, prioritățile pentru anul 2016 sunt:

- obținerea de performanță școlară, sub toate aspectele, reflectată în rezultate superioare la examenele naționale (Evaluarea Națională

pentru clasa a VIII-a și Bacalaureat), la olimpiade și concursuri școlare, dar și în progresul școlar individual, care să reliefeze creșterea calității învățământului preuniversitar caraș-severinean;

- prevenirea și diminuarea absenteismului, prin monitorizarea frecvenței elevilor la orele de curs, în scopul scăderii ratei abandonului școlar, mai ales la învățământul liceal;

- relaționarea corespunzătoare cu autoritățile locale, ca bază pentru eficientizarea sistemului de învățământ preuniversitar, şcoala devenind elementul de referinţă al relaţiilor parteneriale de tip educaţional;

- eficientizarea activității Casei Corpului Didactic Caraș-Severin, pentru sprijinirea cadrelor didactice încrise la examenele pentru obținerea definitivării în învățământ / gradelor didactice II, I sau la concursul național pentru ocuparea posturilor / catedrelor vacante / rezervate, conștientizând faptul că un învăţământ de calitate şi performant este condiţionat de existenţa unui corp profesoral competent, bine pregătit şi dedicat profesiei ;

- preocupare sporită pentru încadrarea în costul standard per elev, ținând cont de specificul geografic, demografic și socio-economic al diferitelor zone din județul nostru.

Page 4: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

4

ANALIZA INSTITUŢIONALĂ A INSPECTORATULUI ŞCOLAR JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN

Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin a fost racordată la obiectivele majore care structurează politica educaţională a Guvernului României, la priorităţile politicii educaţionale şi direcţiile strategice ale Ministerului Educației Naționale, respectiv:

asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie;

conceperea unui curriculum pentru învăţământul preuniversitar centrat pe competenţe;

asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională;

descentralizarea sistemului educativ şi creşterea autonomiei acestuia;

reforma structurală în domeniul resursei umane implicate în educaţie;

dezvoltarea instituţională şi stimularea educaţiei permanente;

reforma educaţiei timpurii - transformarea educaţiei în resursă de bază a modernizării României;

reconstrucţia învăţământului în mediul rural;

deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către comunitate, către societate şi către mediile: social, economic şi cultural.

compatibilizarea europeană prin dezvoltarea instituţională şi promovarea educaţiei permanente;

creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor.

Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin a avut la bază următoarele principii:

o Principiul comunicării şi transparenţei – furnizarea de informaţii complete şi corecte privind politica educaţională, programele, proiectele şi strategiile instituţiei;

o Principiul participării - consultarea şi participarea tuturor partenerilor implicaţi în educaţie în procesul adaptării şi implementării politicii educaţionale la nivelul judeţului;

o Principiul responsabilităţii – stabilirea clară a funcţiilor şi rolurilor deţinute la nivelul instituţiei şi asumarea responsabilităţii pentru activitatea acesteia;

o Principiul eficienţei – elaborarea şi aplicarea în termen a programelor şi strategiilor educaţionale în concordanţă cu nevoile comunităţii şi specificul judeţului;

o Principiul coerenţei – aplicarea politicii educaţionale în mod coerent, inteligibil pentru beneficiarii şi receptorii acestei

Analiza SWOT a activităţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin

la sfârşitul anului şcolar 2014 – 2015

Analiza mediului intern: PUNCTE TARI

o Asigurarea transparenţei decizionale la nivelul instituţiei proprii şi în sistem;

o Eficientizarea comunicării pe verticală, atât ascendent, cât şi descendent, prin intermediul poştei electronice;

o Consilierea managerilor şcolari prin derularea inspecţiilor generale/tematice şi a şedinţelor cu directorii;

o Colaborarea eficientă şi promptă cu instituţiile administraţiei publice locale şi teritoriale;

o Derularea programelor de reabilitare, reparaţii şi consolidări ale şcolilor de către consiliile locale;

o Dezvoltarea progresivă a culturii organizaţionale la nivelul școlilor din județ, printr-un management implicativ, participativ;

o Diseminarea informaţiilor privind respectarea şi aplicarea legislaţiei generale şi specifice;

o Monitorizarea şi actualizarea permanentă a bazei de date cu personal de conducere prin emiterea deciziilor aferente;

o Angajarea personalului didactic pentru anul şcolar 2014-2015 prin realizarea tuturor etapelor cuprinse în Calendarul de mişcare a personalului didactic;

o Fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2014-2015, în baza Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PRAI), Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI) şi Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) care stabilesc (prognozează) nevoia de calificare pe termen mediu şi scurt;

o Dotarea unor unităţi de învăţământ cu mobilier şi echipamente noi;

o Derularea proiectelor finanţate din fonduri structurale;

o Confirmarea valorii unora dintre elevii participanţi la olimpiade judeţene, naţionale şi internaţionale;

o Participarea cadrelor didactice la stagii de formare specifice;

o Otimizarea transportului şcolar prin achiziţionarea de microbuze şcolare;

o Gestionarea eficientă a resurselor alocate pentru investiţii şi accesarea de fonduri privind continuarea lucrărilor de reabilitare la nivelul unităţilor de învăţământ;

o Dezvoltarea instituţională a unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic prin

Page 5: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

5

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

şcolarizarea unor domenii / profiluri / calificări / specializări solicitate pe piaţa muncii;

o Participarea resurselor umane la programe de formare specifică;

o Monitorizarea la nivelul judeţului a calităţii actului didactic prin realizarea inspecţiilor generale, de specialitate şi tematice cuprinse în Graficul unic de inspecţii;

o Derularea programelor specifice pe nivel de vârstă, pregătire, specializare (“Comenius”, “Leonardo da Vinci”, “Informare şi consiliere privind cariera”, “Educaţia pentru sănătate”, „Educaţie pentru cetăţenie democratică” etc.);

o Colaborarea cu partenerii sociali – organizaţiile sindicale din învăţământul preuniversitar;

o Rolul eficient al Casei Corpului Didactic în activitatea de pregătire şi formare a cadrelor didactice

PUNCTE SLABE o Practicarea în unele unităţi şcolare a unui

management improvizat, neprofesional; o Existenţa în unele şcoli a documentelor

manageriale nerelevante, nerealiste, fapt ce dovedeşte formalism şi superficialitate ;

o Constituirea unor Consilii de Administraţie formale în unele unităţi, slaba lor funcţionalitate;

o Colaborare insuficientă între directori şi directori adjuncţi în anumite unităţi de învăţământ;

o Nereguli în ceea ce priveşte întocmirea documentelor manageriale și şcolare;

o Neîntocmirea fişelor posturilor pentru personalul din subordine sau având caracter formal;

o Neîntocmirea la timp a documentelor solicitate de autorităţi sau ISJ;

o Lipsa abilităţilor de rezolvare a conflictelor de către unii directori;

o Existenţa unor unităţi şcolare cu promovabilitate foarte scăzută la examenele naţionale de evaluare naţională a elevilor de clasa a VIII-a şi bacalaureat;

o Lipsa de experienţă a unor manageri şcolari în derularea proiectelor;

o Neimplementarea la toate nivelurile a standardelor de management cuprinse în codul controlului intern (S.C.M.I.);

o Calitate scăzută a actului didactic prin insuficienta pregătire metodică la nivelul disciplinei de învăţământ a cadrelor didactice tinere, debutante;

o Omisiunea/întârzierea aplicării legislaţiei în vigoare, prin interpretarea eronată a prevederilor acesteia de către unii manageri şcolari;

o Implementarea greoaie a mecanismelor

calităţii în unele unităţi de învăţământ, cu preponderenţă din mediul rural;

o Înregistrarea unei rate îngrijorătoare a abandonului şcolar;

o Înregistrarea unui număr mare de absenţe nemotivate la sfârşitul anului şcolar;

o Existenţa unei rate ridicate de părăsire a sistemului de educaţie;

o Interesul şi implicarea scăzută a unor părinţi în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor şcolii;

o Interesul scăzut al unor cadre didactice pentru cunoaşterea problematicii şi a documentelor de strategie educaţională privind asigurarea calităţii în educaţie;

o Disfuncţionalităţi sau comunicare formală, în relaţia şcoală – familie;

o Subiectivism şi unele neconcordanţe în procesul de evaluare, mai ales la clasele de elevi care susţin evaluarea naţională şi examenul de bacalaureat;

o Eficienţa scăzută şi formalismul activităţilor de formare continuă la nivelul comisiilor metodice din şcoli;

o Insuficienta informare a unor cadre didactice asupra noutăţilor privind programele structurate pe competenţe, proiectele de reformă, aplicarea legislaţiei şcolare;

o Analiza superficială a rezultatelor nesatisfăcătoare la examenul de bacalaureat, a cauzelor acestora şi lipsa planurilor de recuperare individualizate pe elev.

OPORTUNITĂŢI o Programele şi politica Guvernului în domeniul

educaţiei; o Colaborarea cu Ministerul Educației Naționale

- Strategia M.E.N. privind îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională, facilitarea accesului tuturor la sistemele de educaţie şi formare profesională, deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională către societate;

o Fondurile structurale POSDRU - Ghidurile solicitantului pentru cererile de propuneri de proiecte strategice şi de grant;

o Programele naţionale şi europene de finanţare a proiectelor în educaţie;

o Proiectele pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic;

o Buna colaborare cu reprezentaţii autorităţii locale - Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin;

o Organizarea Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, cu extinderea reţelei de consilieri şcolari;

o Parteneriatul cu C.L.D.P.S. – Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională (constituit în premieră naţională ca structură cu personalitate

Page 6: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

6

juridică la Reşiţa, în 2006); o Parteneriatele locale, judeţene, naţionale şi

europene încheiate cu diverse instituţii şi organizaţii;

o Existenţa unei strategii adecvate privind prevenirea criminalităţii şi violenţei în unităţile de învăţământ preuniversitar pentru perioada 2011-2016.

AMENINŢĂRI o Scăderea populaţiei şcolare, cu implicaţii

asupra normării personalului didactic şi a realizării formaţiunilor de studiu;

o Ieşirea din sistemul de învăţământ a unui număr mare de cadre didactice prin reconversie profesională la nivel naţional sau pe piaţa muncii europene;

o Lipsa de atractivitate a sistemului de învăţământ pentru tinerii absolvenţi ai universităților;

o Întârzierea/blocarea investiţiilor în învăţământ prin alocarea unui fond

insuficient din PIB; o Insuficienţa fondurilor financiare alocate

unităţilor şcolare de către consiliile locale; o Creşterea numărului de solicitări pentru

aplicarea Apostilei de la Haga pe documentele de studii ale elevilor prin migrarea părinţilor acestora pe piaţa muncii europene;

o Inconsecvenţa unor parteneri educaţionali; o Neautorizarea funcţionării unor unităţi de

învăţământ din mediul rural ca urmare a lipsei proiectelor de investiţii pentru racordarea la reţeaua de apă potabilă şi canalizare;

o Lipsa de experienţă a unor manageri în accesarea de fonduri europene/scrierea de proiecte eligibile;

o Slaba motivaţie a cadrelor didactice pentru desfăşurarea de activităţi educative extraşcolare.

Inspector școlar general Prof. dr. NICOLAE GRINDEANU

ÎNCADRAREA CU PERSONAL DIDACTIC ÎN ANUL ŞCOLAR

2014- 2015 În selectarea şi angajarea personalului didactic, respectarea cadrului legal a indus:

exercitarea unui act decizional corect în domeniul resurselor umane, bazat pe competenţă, legalitate şi transparenţă;

respectarea legislaţiei privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat și particular.

Este unanim acceptat că un învăţământ de calitate şi performant este condiţionat de existenţa unui corp profesoral competent, bine pregătit şi dedicat profesiei. Munca în şcoală presupune efort constant şi continuu, este uneori frustrantă şi nu are rezultate imediate şi evidente pe termen scurt, dar este răsplătită întotdeauna prin performanţele şcolare sau profesionale ale absolvenţilor. Pentru a le atinge, trebuie să se asigure personal didactic calificat, cu stabilitate pe postul didactic/catedra pe care este încadrat. La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin s-a avut în vedere:

elaborarea la nivelul judeţului a unor politici de personal coerente privind selectarea şi încadrarea personalului (didactic, didactic auxiliar şi nedidactic);

recenzarea corectă a populaţiei şcolare din fiecare zonă;

menţinerea şi sporirea gradului de libertate a unităţilor şcolare în stabilirea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, cu respectarea normelor legale în vigoare;

implicarea managerilor şcolari în actul

decizional de numire a personalului didactic, prin participarea directă la luarea deciziilor de detaşare în interesul învăţământului/la cerere, de asigurare a continuităţii pe post a suplinitorilor calificaţi sau de numire a suplinitorilor calificaţi;

identificarea disciplinelor care, în condiţiile implementării noului curriculum, a modificării planurilor-cadru de învăţământ, a aplicării legislaţiei referitoare la pensionare, vor fi deficitare în personal didactic calificat;

stabilirea disciplinelor al căror număr de posturi didactice este insuficient în raport cu personalul didactic angajat sau calificat existent pe piaţa muncii;

întocmirea evidenţei personalului didactic ce va trebui să parcurgă cursuri de reconversie profesională sau de actualizare a pregătirii pedagogice şi metodice de specialitate;

identificarea unităţilor şcolare pentru care trebuie asigurat un management mai performant;

conlucrarea cu federaţiile sindicatele reprezentative la nivel de ramură învăţământ, în situaţiile reglementate de lege, în vederea realizării unui parteneriat real;

monitorizarea constantă şi continuă a încadrării cu personal didactic a unităţilor de învăţământ.

Concluzii:

- În general, încadrarea şcolilor este asigurată de personal calificat, la ciclul preşcolar şi primar existând chiar excedent de cadre calificate;

- Există un număr mare de ingineri şi maiştri instructori cu grade didactice şi posibilităţi minime de încadrare pe catedrele de

Page 7: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

7

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

specialitate;

- Numărul mic de ore la disciplinele educaţie plastică, educaţie muzicală, educaţie tehnologică nu face posibilă încadrarea cu profesori de specialitate, aceste discipline făcând obiectul completărilor de catedră, cu precădere în mediul rural;

- Se impune accentuarea responsabilizării directorilor unităţilor de învăţământ privind cunoaşterea, aplicarea şi respectarea legislaţiei în vigoare privind încadrarea cu personal didactic, aceştia nefiind pregătiţi şi, mulţi dintre ei nefiind dispuşi, pentru descentralizarea actului decizional;

- Necesarul de personal la nivelul inspectoratului şcolar şi al unităţilor de învăţământ este dimensionat în concordanţă cu legislaţia în vigoare, iar metodologiile privind recrutarea, selecţia şi încadrarea de personal se mediatizează în timp util, pentru a fi cunoscute de cei interesaţi.

Situaţia încadrării cu personal la nivelul judeţului Caraş-Severin, în anul şcolar 2014 – 2015, se prezintă astfel:

Personal din învăţământul preuniversitar (nr. posturi)

2014-2015

Personal didactic 3587,84

Personal didactic auxiliar 268,65

Personal nedidactic 769,63

TOTAL 4622,87

Situaţia încadrării pe norme/posturi didactice pe tipuri de posturi şi medii de rezidenţă

- învăţământ de masă -

TITULARI Titulari

(plata cu ora)

Total din care:

Total din care:

Urban Rural Urban Rural

2279,18 1516,74 762,44 298,26 222,37 75,89

SUPLINITORI CALIFICATI SUPLINITORI necalificaţi/

în curs de calificare

Total din care: Total

Urban

din care:

Urban Rural Rural Rural

716,44 393,15 323,29 72,33 29,36 42,87

Situaţia încadrării pe norme/posturi didactice pe tipuri de posturi şi medii de rezidenţă - învăţământ special –

TITULARI Titulari

(plata cu ora)

Total din care:

Total din care:

Urban Rural Urban Rural

138,40 138,40 0 41,20 41,20 0

SUPLINITORI CALIFICATI SUPLINITORI necalificaţi/ în

curs de calificare

Total din care: Total

din care:

Urban Rural Urban Rural

39,51 39,51 0 2,63 2,63 0

Inspector școlar pentru managementul resurselor umane

Prof. SIMONA-LILIANA STAN

RAPORT FINAL CU PRIVIRE LA PROBA PRACTICĂ/ORALĂ ÎN

PROFILUL POSTULUI ŞI INSPECŢIA SPECIALĂ LA CLASĂ desfăşurate în perioada 27.05.2015-26.06.2015 în unităţi de învăţământ din judeţul Caraş-Severin

Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate constă în probă practică sau inspecţie specială la clasă în profilul postului didactic solicitat şi probă scrisă, potrivit programelor specifice pentru concurs, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, conform art. 254 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare. Desfășurarea probelor practice/orale și a inspecțiilor speciale la clasă a avut loc în perioada: 27 mai -26 iunie 2015, conform Calendarului mobilității personalului didactic din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2015 – 2016, ANEXA NR. 19 la METODOLOGIA - CADRU PRIVIND MOBILITATEA PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ÎN ANUL ŞCOLAR 2015-2016, Anexă

la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4895/10.11.2014. Constituirea Comisiei Judeţene pentru desfășurarea probelor practice/orale și a inspecțiilor speciale la clasă s-a făcut prin decizii ale Inspectorului Şcolar General, profesor dr. Nicolae Grindeanu, Decizia nr. 285/26.05.2015, modificată prin Decizia nr. 337/25.06.2015 cu anexele aferente, cu respectarea Art. 65 (3) din Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2015-2016. La disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 45 candidaţi, dintre care 11 au solicitat recunoaşterea inspecţiei special din cadrul examenului de Definitivat 2015.

LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

45 - 11 - - - - - - 1 4 13 27

Page 8: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

8

La LIMBI MODERNE s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 30 candidaţi – 4 la LIMBA GERMANĂ MODERNĂ, 5 la LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ şi 21 la LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ, dintre care 4 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015, 1 la LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ şi 3 la LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ.

LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

4

1 Fişă invalidat

ă de aplicaţia informat

ică pentru studii

neautorizate

- - - - - - - - - - 3

LIMBA ŞI LITERATURA

ENGLEZĂ Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

21

3 (un candidat neprezentat la

validarea fişei)

3 - - - - - 1 - 5 5

7

LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

5 - 1 - - - - - - - - 1 4

La disciplina MATEMATICĂ s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 26 candidaţi, dintre care 5 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015.

MATEMATICĂ Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

26 - 5 - - - - - - - 2 7 17

La disciplinele BIOLOGIE, FIZICĂ şi CHIMIE s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 30 candidaţi, 20 la BIOLOGIE, 4 la CHIMIE şi 6 la FIZICĂ, dintre care 4 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015 la BIOLOGIE.

BIOLOGIE Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

20 - 4 - - - - - - 1 2 10 7

FIZICĂ Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

6

3 (un candidat

neprezentat la

validarea fişei)

- - - - - 1 - 2 - - -

CHIMIE Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

4 - - - - - - - - - - 2 2

La disciplina INFORMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI s-a înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate un candidat.

INFORMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

1 - - - - - - - - - - - 1

La disciplina RELIGIE ORTODOXĂ s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 16 candidaţi.

RELIGIE ORTODOXĂ

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

16

1 (un candidat neprezentat la

validarea fişei)

- - - - - - - - - - 15

La disciplinele ISTORIE, GEOGRAFIE şi CULTURĂ CIVICĂ s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 32 candidaţi, 20 la ISTORIE, 11 la GEOGRAFIE, 1 la CULTURĂ CIVICĂ, dintre care 3 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015, 2 la GEOGRAFIE şi 1 la ISTORIE.

ISTORIE Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

Page 9: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

9

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

20

3 1 - - - - - - - 1 6 10

GEOGRAFIE Tranşe de medii obţinute În

scri

şi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

11

- 2 - - - - - - - - 6 5

CULTURĂ CIVICĂ Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

1 - - - - - - - - - - 1 -

La disciplina ECONOMIE ŞI EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 6 candidaţi, dintre care 2 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015.

ECONOMIE ŞI EDUCAŢIE

ANTREPRENORIALĂ Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

6 - 2 - - - - - - 2 1 1 2

Patru candidaţi s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate la disciplina ARTE VIZUALE (EDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ/ ARHITECTURĂ), 4 la EDUCAŢIE MUZICALĂ şi 2 la EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ: MUZICĂ INSTRUMENTALĂ, dintre care unul a solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015 la ARTE VIZUALE (EDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ/ ARHITECTURĂ).

ARTE VIZUALE (EDUCAŢIE PLASTICĂ / EDUCAŢIE VIZUALĂ /

ARHITECTURĂ)

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi

Solicitat recunoaște

re inspecție

Definitivat 2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

4 - 1 - - - - - - - - 1 3

EDUCAŢIE MUZICALĂ

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi

Solicitat recunoaște

re inspecție

Definitivat 2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

4 1 - - - - - - - - - 3 -

EDUCAŢIE MUZICALĂ

SPECIALIZATĂ: MUZICĂ

INSTRUMENTALĂ

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi

Solicitat recunoaște

re inspecție

Definitivat 2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

2 1 - - - - - - - 1 - - -

La disciplina EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 24 candidaţi, dintre care 6 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015.

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

24 2 6 - - - - - 1 - 2 3 16

La disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, PEDAGOGIA PREŞCOLARĂ ŞI METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 85 candidaţi, dintre care 12 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015.

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,

PEDAGOGIA PREŞCOLARĂ ŞI

METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR

INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN

GRĂDINIŢA DE COPII

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

85 5 12 - - - - - - - 2 15

63

La disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, ELEMENTE DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ ŞI ELEMENTE DE DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATE DISCIPLINELOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 50 candidaţi, dintre care 5 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015.

Page 10: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

10

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, ELEMENTE

DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ ŞI ELEMENTE

DE DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATE DISCIPLINELOR DIN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

50

9 (2 candidaţ

i neprezentaţi la validarea fişei)

5 - - - - - - - - 6 35

Un număr de 28 de candidaţi s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate la disciplinele TEHNICE: 1 la COMERŢ, 1 la ECONOMIC, ADMINISTRATIV, POŞTĂ, 4 la EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ, 1 la ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI (MAIŞTRI INSTRUCTORI), 2 la ELECTROTEHNICĂ, ELECTROMECANICĂ, ENERGETICĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI), 1 la INDUSTRIE ALIMENTARĂ, 1 la INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII, 3 la MECANICĂ, 4 la MECANICĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI), 3 la POŞTĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI), 1 la PROTECŢIA MEDIULUI, 1 la SILVICULTURĂ, 4 la SILVICULTURĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI) şi 1 la TURISM ŞI SERVICII.

COMERŢ Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

1 - - - - - - - - - - - 1

ECONOMIC, ADMINISTRATIV,

POŞTĂ Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

1 - - - - - - - - - - - 1

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

4 1 - - - - - - - 1 - 2 -

ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI

(MAIŞTRI INSTRUCTORI)

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

1 - - - - - - - - - - - 1

ELECTROTEHNICĂ, ELECTROMECANICĂ,

ENERGETICĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

2 - - - - - - - - - - 1 1

INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

1 - - - - - - - - - - - 1

INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

1 - - - - - - - - - - 1 -

MECANICĂ Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

3 - - - - - - - - - - - 3

MECANICĂ (MAIŞTRI

INSTRUCTORI) Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

4 - - - - - - - - - - - 4

POŞTĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

3 - - - - - - - - - - - 3

PROTECŢIA MEDIULUI

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

1 - - - - - - - - - - - 1

SILVICULTURĂ Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

1 - - - - - - - - - - - 1

SILVICULTURĂ (MAIŞTRI

INSTRUCTORI) Tranşe de medii obţinute

Page 11: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

1

1

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

4 - - - - - - - - - - - 4

TURISM ŞI SERVICII Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

1 - - - - - - - - - - - 1

Un număr de 7 candidaţi s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate la disciplina CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, 40 la PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ şi 6 la TERAPIA EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI INTEGRATĂ, dintre care 4 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015 la CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ şi 5 la PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ.

CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

7

O fişă invalidat

ă de aplicaţia informat

ică pentru studii

neautorizate

4 - - - - - - - - 1 5

PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

40

4 (candida

ţi neprezentaţi la validarea fişei)

- - - - - - - 1 - 5 30

TERAPIA EDUCAŢIONALĂ

COMPLEXĂ ŞI INTEGRATĂ

Tranşe de medii obţinute

Însc

rişi

Ab

sen

ţi Solicitat

recunoaștere inspecție Definitivat

2015

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

6 - - - - - - - - 2 - - 4

În judeţul Caraş-Severin desfăşurarea probelor practice/orale în profilul postului şi a inspecţiilor speciale la clasă - TITULARIZARE 2015 s-a înscris în starea de normalitate, cu respectarea riguroasă a cadrului legal, reprezentat de METODOLOGIA - CADRU PRIVIND MOBILITATEA PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ÎN ANUL ŞCOLAR 2015-2016, Anexă la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4895/10.11.2014 şi a Calendarului mobilității personalului didactic din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2015 – 2016, ANEXA NR. 19 la Metodologie.

Inspector școlar general adjunct Prof. MIHAELA-AUGUSTINA BASARAB

BACALAUREAT 2015

Examenul de bacalaureat 2015 s-a desfăşurat în judeţul Caraş-Severin conform prevederilor Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2011, aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, valabilă şi pentru bacalaureatul 2015, conform OMEN 4430/29.08.2014, a adreselor şi a reglementărilor transmise de MECS şi CNEE în vederea unei bune organizări şi desfăşurări a acestui examen naţional. Nu au fost întâmpinate dificultăţi în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, Inspectoratul Şcolar Județean Caraş-Severin asigurând toate condiţiile pentru desfăşurarea optimă a acestui examen. Măsurile întreprinse de Inspectoratul Şcolar Județean Caraş-Severin pe parcursul anului şcolar 2014-2015 pentru pregătirea examenului de bacalaureat au fost complexe şi s-au derulat ţinând cont de prevederile Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat 2011, aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010,

valabilă şi pentru bacalaureatul 2015: Informarea constantă şi la timp a tuturor

cadrelor didactice asupra noutăţilor privitoare la modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2015;

Diseminarea şi prelucrarea tuturor materialelor, adreselor şi reglementărilor MECS;

Diseminarea şi prelucrarea programelor de examen, în cadrul întâlnirilor metodice cu profesorii la fiecare specialitate şi în cadrul şedinţelor organizate de ISJ CS cu directorii unităţilor de învăţământ.

Au fost constituite, conform prevederilor Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat 2011, aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, valabilă şi pentru bacalaureatul 2015, comisiile de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale în 27 de licee şi grupuri şcolare, din totalul celor 29 care funcţionează pe raza judeţului Caraş-Severin. Menţionăm că o unitate de învăţământ liceal (Liceul Tehnologic Iosif Coriolan Buracu Prigor) a fost arondată Liceului

Page 12: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

12

Teoretic Eftimie Murgu Bozovici, întrucât au existat doar șase candidați care s-au înscris la bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2015 și o unitate de învățământ liceal nu a avut absolvenți de clasa a XII-a în anul școlar 2014-2015. Fiecare probă s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor metodologiei şi a procedurilor transmise de MECS şi CNEE. În ceea ce priveşte probele scrise ale examenului de bacalaureat 2015, ISJ CS a întreprins măsuri necesare pentru asigurarea dotării celor 8 centre de examen (+ 4 subcomisii) şi a celor 2 centre zonale de evaluare cu un număr suficient de copiatoare în stare de funcţionare, calculatoare, fax, conexiune la internet, consumabile. Comisia judeţeană a monitorizat constant modul de pregătire al şcolilor cu statut de centre de examen/centre zonale de evaluare pentru dotarea corespunzătoare şi pregătirea adecvată a sălilor de examen şi a făcut demersurile necesare asigurării consumabilelor necesare. Au fost testate echipamentele înaintea începerii probelor de examen, membrii comisiilor au fost instruiţi pentru utilizarea eficientă a acestora. Comisia Judeţeană de Bacalaureat a nominalizat şi a transmis Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice, prin adresa nr. 6899/03.06.2015, unităţile de învăţământ desemnate centre de examen, unităţile şcolare arondate acestora şi centre zonale de evaluare, pentru sesiunea iunie – iulie 2015. În patru unităţi de învăţământ s-au constituit subcomisii (Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa, Liceul Teoretic Eftimie Murgu Bozovici, Liceul Bănățean Oțelu Roșu, Liceul Mathias Hammer Anina). Pentru patru centre de examen și o subcomisie s-a solicitat Comisiei Naţionale de Bacalaureat aprobare pentru funcţionarea sub efectivul prevăzut de metodologie: CE Liceul Hercules Băile Herculane (249 candidați), CE Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă (192 candidați), CE Liceul Tehnologic Dacia Caransebeș (192 candidați), Liceul Teoretic General Dragalina Oravița (231 candidați) și subcomisia de la Liceul Mathias Hammer (59 candidați). Au fost constituite 2 centre zonale de evaluare: CZE Colegiul Național Mircea Eliade Reșița și CZE Liceul de Arte Sabin Păuța Reșița. S-a realizat informarea candidaţilor, a părinţilor şi a opiniei publice cu privire la organizarea şi desfăşurarea examenului, cu respectarea metodologiei;

- informarea elevilor, prin afişarea la loc vizibil, a informaţiilor cu privire la calendarul şi metodologia examenului naţional de bacalaureat, precum şi cu privire la disciplinele la care se susţin probele, ora de începere a examenului la fiecare probă etc.;

- anunţarea, prin afişarea la loc vizibil şi prin intermediul presei, a datei, locului şi orei la care are loc şedinţa publică de tragere la sorţi a membrilor comisiilor de bacalaureat;

- informarea, de către conducerile unităţilor de

învăţământ, a cadrelor didactice, a elevilor şi a părinţilor, referitoare la prevederile conform cărora se interzice cu desăvârşire colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale sau băneşti de la candidaţi, părinţii acestora sau de la orice persoană care are rude în rândul candidaţilor, fonduri care au ca destinaţie asigurarea cazării, a meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor de bacalaureat.

Au fost elaborate şi transmise solicitările către consiliile locale și autorităţile judeţene de sănătate (pentru asigurarea cu personal medical), către organele Ministerului Administraţiei şi Internelor, de poliţie şi de jandarmerie de la nivel judeţean (pentru asigurarea securităţii documentelor de examen, a lucrărilor scrise şi a candidaţilor, pe perioada derulării examenelor), către operatorii de energie electrică, operatorii de telefonie (RENEL, ROMTELECOM etc.) în vederea asigurării condiţiilor optime pe durata desfăşurării probelor de examen. Comisia Judeţeană de Bacalaureat a transmis în toate unitățile de învățământ liceal din județ, prin adresa ISJ CS nr. 7000/08.06.2015, LISTA CENTRELOR DE EXAMEN, CENTRELOR ZONALE DE EVALUARE ȘI A UNITĂȚILOR ARONDATE ACESTORA. În județul nostru am solicitat și obținut aprobarea Comisiei Naționale pentru 3 cazuri speciale (pentru candidata Micu Patricia, pentru candidata Rusu P. Patricia și pentru candidatul Toader Liviu-Nicușor). Au fost constituite, cu respectarea prevederilor metodologiei, comisiile de bacalaureat. Monitorizarea organizării şi desfăşurării examenului de bacalaureat s-a realizat atât de către delegatul Ministerului, Educației și Cercetării Științifice, domnul inspector general Șăitan Traian, cât şi de către comisia judeţeană de bacalaureat. În fiecare unitate de învăţământ în care a funcţionat o subcomisie de examen a fost delegat un inspector școlar membru al comisiei judeţene, având calitatea de observator al modului de desfăşurare a examenului de bacalaureat. Preşedintele comisiei judeţene a efectuat vizite de monitorizare a modului de desfăşurare a examenului de bacalaureat, atât în centrele de examen, cât şi în centrele zonale de evaluare. La sfârşitul fiecărei probe scrise s-au transmis date legate de numărul de candidaţi înscrişi la probă, numărul de candidaţi prezenţi, absenţi, numărul de candidaţi eliminaţi. Astfel, pe parcursul probelor scrise s-au înregistrat 6 tentative de fraudă din partea candidaţilor care au fost eliminaţi din examen, cu posibilitatea de a participa la examen abia după două sesiuni. Aceştia au fost depistaţi cu mijloace de comunicare (telefoane mobile şi fiţuici) asupra lor. A fost afişat în toate centrele de examen şi centrele zonale de evaluare număr de telefon gratuit (TELVERDE) la care cetățenii pot semnala toate neregulile apărute în organizarea și derularea

Page 13: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

1

3

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

examenului de bacalaureat, dar la acest număr nu s-a înregistrat nicio sesizare. Analiza rezultatelor obţinute de absolvenţii din seria curentă, din serii anterioare ai fiecarei unităţi şcolare din judeţ La examenul de bacalaureat – sesiunea iunie-iulie 2015, în judeţul CS s-au înscris 2183 de candidaţi dintre care s-au prezentat 1994, iar procentul de promovabilitate înainte de contestaţii a fost de 60, 93%. Lucrările au fost evaluate în județul Mehedinți. Au fost înregistrate 485 de contestaţii: (E)a) – total 166; E)c) – total 160; E)d) – total 159). La Centrul Zonal de Evaluare de la Colegiul Național ”Mircea Eliade” Reșița a existat inițial o eroare materială la 2 lucrări, s-a constatat că județul evaluator, județul Mehedinți, a trecut greșit în aplicație notele a doi elevi la disciplina Limba și literatura română, elevi din județul de origine Caraș-Severin. Cei doi elevi au numele și prenumele identice, fiind diferită doar inițiala tatălui:

1. ILIESCU M. ZAHARIA, specializarea științe ale naturii - nota pe lucrare: 7,60; în aplicație este trecută nota 4,15;

2. ILIESCU I. ZAHARIA, specializarea filologie – nota pe lucrare: 4,15; în aplicație este trecută nota 7,60;

Situația a fost remediată, modificarea în aplicație a fost făcută, ca urmare a deblocării aplicației de către MECS. Lucrările au fost reevaluate de Centrul Regional de

Contestaţii din județul Hunedoara. În urma contestaţiilor, procentul de promovabilitate la nivelul judeţului Caraş-Severin a crescut la 62,19%. Nu s-au înregistrat disfuncționalități în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat în județul Caraș-Severin. La examenul de bacalaureat, sesiunea august - septembrie 2015, în judeţul Caraş-Severin s-au înscris 716 candidaţi, care au susţinut probele scrise în 3 centre de examen: Colegiul Tehnic Reşiţa, Colegiul Naţional Traian Doda Caransebeş, Şcoala Gimnazială Romul Ladea Oraviţa. Pentru proba E)a) Limba și literatura română au fost înscriși 300 de candidați, pentru proba E)b) Limba și literatura maternă sunt înscriși 5 candidați, pentru proba E)c), proba obligatorie a profilului, sunt înscriși 450 de candidați, iar pentru proba E)d), proba la alegere a profilului sunt înscriși 447 candidați. La nivelul judeţului a fost propus un centru zonal de evaluare, la Liceul de Arte Sabin Păuţa Reşiţa. S-au întreprins toate demersurile ca şi această sesiune de bacalaureat să se desfăşoare în condiţii optime, cu respectarea prevederilor Calendarului şi Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2011, aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, valabilă şi pentru bacalaureatul 2015, a adreselor şi reglementărilor transmise de MEN şi CNEE.

Inspector școlar general adjunct Prof. RODICA VESA

EVALUARE NAŢIONALĂ 2015

În judeţul Caraş-Severin, Evaluarea Naţională 2015 a fost organizată şi s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Metodologiei de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2014-2015 - Anexa nr. 2 la ordinul MECTS nr. 4431/29.08.2014, cu privire la organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2014-2015. Înscrierea candidaţilor la Evaluarea Naţională 2015 s-a realizat în conformitate cu prevederile Art. 16 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2014-2015 - Anexa nr. 2 la ordinul MECTS nr. 4431/29.08.2014, cu privire la organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2014-2015. Cei 2282 candidaţi înscrişi au susţinut Evaluarea Naţională în 75 unităţi de învăţământ/Centre de Examen, constituie în conformitate cu Art. 4 din Metodologie. Pentru evaluarea lucrărilor scrise, conform Art.4, Alin. (5) din Metodologie, s-au constituit 3 Centre Zonale de Evaluare, după cum urmează:

- Şcoala Gimnazială Nr. 2 Reşiţa;

- Liceul Tehnologic Decebal Caransebeş;

- Şcoala Gimnazială Romul Ladea Oraviţa.

Unităţile de învăţământ / Centre de Examen şi Centrele Zonale de Evaluare au dispus de un număr suficient de copiatoare în stare de funcţionare (minim 2) care au permis multiplicarea subiectelor pentru fiecare elev, imprimante (minim 2), calculatoare (minim 2), telefon, fax, aparat radio, conexiune la Internet, sursă neîntreruptibilă/al doilea furnizor de Internet, materiale consumabile, ştampile, dulap metalic/fişet pentru păstrarea documentelor în deplină siguranţă etc. Constituirea Comisiei Judeţene pentru organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale 2015, a comisiilor din unităţile de învăţământ/Centrele de Examen şi a comisiilor din Centrele Zonale de Evaluare s-a făcut prin decizii ale Inspectorului Şcolar General, profesor dr. Nicolae Grindeanu (Comisia judeţeană – Decizia nr. 325/18.06.2015, Comisiile din Centrele de Examen - Decizia nr. 329/20.06.2015, cu anexele aferente, Comisiile din Centrele Zonale de Evaluare - Decizia nr. 330/20.06.2015, cu anexele aferente), cu respectarea prevederilor Metodologiei de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2014-2015 - Anexa nr. 2 la ordinul MECTS nr. 4801/31.08.2010, cu privire la organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011, cu completările ulterioare. Situaţia statistică înainte de contestaţii se prezintă

Page 14: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

14

astfel: În

scri

şi

Pre

zen

ţi Tranşe de medii obţinute

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

22

82

22

14

49

10

8

16

4

26

6

38

3

33

7

34

1

32

6

23

6

4

Procentul de promovare a fost de 73,49%. S-au depus un număr de 102 contestaţii, dintre care 48 contestaţii au fost admise, iar 54 au fost respinse.

Disciplina Nr. lucrări contestate

Admise Respinse

Total mărire notă

micşorare notă

Limba şi literatura română

65 36 25 11 29

Limba maternă germană

3 2 2 0 1

Matematică 34 10 9 1 24

Total 102 48 36 12 54

Statistica finală / după contestaţii:

Însc

rişi

Pre

zen

ţi

Tranşe de medii obţinute

1-1

,99

2-2

,99

3-3

,99

4-4

,99

5-5

,99

6-6

,99

7-7

,99

8-8

,99

9-9

,99

10

22

82

22

14

49

10

8

16

4

26

5

38

4

33

6

34

2

32

2

23

9

5

Procentul de promovare a crescut la 73,53%. Comparativ cu anul şcolar 2013-2014, procentul de promovare la Evaluare Naţională a crescut cu 12,71%. Membrii Comisiei Judeţene pentru organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale 2015, împreună cu reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, inspector general Traian Şăitan, au monitorizat cele trei centre zonale de evaluare, precum şi centrele de examen din teritoriu. De asemenea, la nivelul judeţului s-a constituit Echipa de monitorizare a unităţilor de învăţământ/Centre de Examen/Centre de comunicare – Evaluare Naţională 2015, alcătuită din inspectori şcolari delegaţi de către Comisia Judeţeană pentru monitorizarea tuturor activităţilor din cadrul Evaluării Naţionale, conform Art. 9, alin.(11) din Metodologie, numită prin Decizia Nr. 331/20.06.2015. Concluzionăm faptul că, în judeţul Caraş-Severin, desfăşurarea Evaluării Naţionale 2015 s-a înscris în starea de normalitate, cu respectarea riguroasă a cadrului legal, reprezentat de Metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2014-2015 - Anexa nr. 2 la ordinul MECTS nr. 4801/31.08.2010, cu privire la organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011.

Referitor la rezultatele obținute la Evaluarea Națională 2015, comparativ cu media claselor V-VIII, situația pe școli se prezintă astfel:

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ Media la Evaluare naţională

Media claselor V-VIII Diferență

1 COLEGIUL NAŢIONAL "CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA" CARANSEBEŞ 6.68 8.58 1.91

2 COLEGIUL NAŢIONAL "TRAIAN DODA" CARANSEBEŞ 6.90 8.73 1.83

3 COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA ELIADE“ REŞIŢA 7.51 8.90 1.39

4 COLEGIUL NAŢIONAL „TRAIAN LALESCU“ REŞIŢA 8.12 9.02 0.90

5 LICEUL "HERCULES" BAILE HERCULANE 6.59 8.80 2.21

6 LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA 5.58 8.21 2.63

7 LICEUL DE ARTE „SABIN PĂUŢA“ REŞIŢA 6.97 8.52 1.55

8 LICEUL TEHNOLOGIC "CLISURA DUNARII" MOLDOVA NOUĂ 7.24 8.54 1.30

9 LICEUL TEHNOLOGIC "DACIA" CARANSEBEŞ 6.66 8.53 1.87

10 LICEUL TEHNOLOGIC "DECEBAL" CARANSEBEŞ 6.65 8.49 1.84

11 LICEUL TEHNOLOGIC „IOSIF CORIOLAN BURACU“ PRIGOR 4.35 7.77 3.41

12 LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE STOICA DE HAŢEG“ MEHADIA 5.24 8.44 3.19

13 LICEUL TEHNOLOGIC „SF. DIMITRIE“ TEREGOVA 5.42 8.52 3.11

14 LICEUL TEHNOLOGIC BERZOVIA 6.62 8.84 2.21

15 LICEUL TEOLOGIC BAPTIST REŞIŢA 7.41 8.72 1.31

Page 15: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

1

5

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ Media la Evaluare naţională

Media claselor V-VIII

Diferență

16 LICEUL TEORETIC "GENERAL DRAGALINA" ORAVIŢA 7.65 9.10 1.45

17 LICEUL TEORETIC "TATA OANCEA" BOCŞA 6.92 8.74 1.82

18 LICEUL TEORETIC „DIACONOVICI TIETZ“ REŞIŢA 7.72 9.11 1.39

19 LICEUL TEORETIC „EFTIMIE MURGU“ BOZOVICI 5.75 7.89 2.14

20 LICEUL TEORETIC „TRAIAN VUIA“ REŞIŢA 5.40 8.87 3.48

21 LICEUL TEORETIC BILINGV ROMÂNO-CROAT CARAŞOVA 6.48 8.57 2.09

22 SCOALA GIMNAZIALA "ROMUL LADEA" ORAVIŢA 6.66 8.51 1.85

23 SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 RESITA 5.92 8.32 2.39

24 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALEXANDRU MOISI“ MOLDOVA NOUĂ 4.99 8.38 3.39

25 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ATANASIE COJOCARU“ POJEJENA 5.69 8.19 2.50

26 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „AUREL PEIA“ EZERIŞ 4.78 7.89 3.11

27 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „BORISLAV CRÎSTICI“ BELOBREŞCA 5.55 9.70 4.15

28 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „DR. ION SÎRBU“ EFTIMIE MURGU 6.69 8.72 2.04

29 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE FRĂŢILĂ“ GLIMBOCA 6.42 8.08 1.66

30 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE GUGA“ RĂCĂŞDIA 6.34 8.52 2.18

31 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IOAN CIUCUREL“ ŞOŞDEA 5.46 8.55 3.09

32 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IULIU BIROU“ TICVANIU MARE 4.88 8.00 3.11

33 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „J.A. KOMENSKY“ SFÂNTA ELENA 4.32 8.33 4.01

34 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI NOVAC“ SASCA MONTANĂ 5.06 8.19 3.13

35 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI PEIA“ REŞIŢA 7.52 8.79 1.27

36 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PAVEL BORDAN“ GRĂDINARI 6.84 8.42 1.58

37 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PETRE SAVA BĂLEANU“ VĂLIUG 4.53 7.71 3.19

38 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PETRU OALLDE“ FOROTIC 6.07 8.12 2.05

39 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ROMULUS FABIAN“ VĂRĂDIA 4.09 8.33 4.24

40 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SF. IACOB“ BREBU 6.06 8.51 2.45

41 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SF.SAVA“ SOCOL 5.50 8.22 2.72

42 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SOFIA ARCAN“ MOLDOVA NOUĂ 6.26 8.24 1.97

43 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ŞTEFAN VELOVAN“ RUSCA MONTANĂ 6.06 8.71 2.65

44 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRAIAN LALESCU“ CORNEA 6.05 8.89 2.83

45 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRANDAFIR COCÎRLĂ“ TURNU RUIENI 6.93 9.13 2.20

46 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRANDAFIR TĂMAŞ“ MARGA 5.47 8.23 2.76

47 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „VASILE VERSAVIA“ NAIDĂŞ 3.99 8.20 4.22

48 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ARMENIŞ 6.11 8.89 2.78

49 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂNIA 6.77 8.70 1.93

50 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂUŢAR 6.79 8.71 1.92

51 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BERLIŞTE 4.34 7.65 3.32

Page 16: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

16

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ Media la Evaluare naţională

Media claselor V-VIII

Diferență

52 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BERZASCA 6.32 8.61 2.29

53 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BIGĂR 6.60 9.21 2.61

54 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BORLOVA 5.58 8.45 2.87

55 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BUCOVA 4.03 7.77 3.74

56 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CICLOVA ROMÂNĂ 6.01 8.15 2.14

57 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CIUDANOVIŢA 3.23 7.69 4.46

58 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CLOCOTICI 6.33 8.31 1.97

59 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CONSTANTIN DAICOVICIU 6.97 8.73 1.76

60 ŞCOALA GIMNAZIALĂ COPĂCELE 6.80 9.11 2.30

61 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CORNUŢEL 6.39 8.65 2.27

62 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CORONINI 5.21 8.35 3.14

63 ŞCOALA GIMNAZIALĂ DALBOŞEŢ 5.46 8.24 2.78

64 ŞCOALA GIMNAZIALĂ DOGNECEA 4.94 8.08 3.13

65 ŞCOALA GIMNAZIALĂ DOMAŞNEA 5.85 8.82 2.97

66 ŞCOALA GIMNAZIALĂ FIZEŞ 5.51 8.41 2.90

67 ŞCOALA GIMNAZIALĂ FÎRLIUG 6.06 8.15 2.09

68 ŞCOALA GIMNAZIALĂ GÎRNIC 3.89 8.40 4.51

69 ŞCOALA GIMNAZIALĂ GORUIA 5.10 7.97 2.88

70 ŞCOALA GIMNAZIALĂ IABLANIŢA 6.17 8.54 2.37

71 ŞCOALA GIMNAZIALĂ LĂPUŞNICEL 4.25 7.91 3.66

72 ŞCOALA GIMNAZIALĂ LĂPUŞNICU MARE 1.92 6.93 5.01

73 ŞCOALA GIMNAZIALĂ LUPAC 5.37 8.24 2.87

74 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MACIOVA 2.97 7.48 4.51

75 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MĂRU 5.88 8.39 2.50

76 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MĂURENI 4.46 7.56 3.10

77 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MEHADICA 5.30 8.98 3.69

78 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BOCŞA 5.52 8.68 3.17

79 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CELNIC ANINA 5.70 8.72 3.01

80 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CORNEREVA 5.47 8.19 2.72

81 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 OŢELU ROŞU 6.51 8.52 2.01

82 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 BOCŞA 5.50 8.73 3.24

83 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 GRUNI 4.34 7.71 3.37

84 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 REŞIŢA 8.38 9.14 0.75

85 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 STEIERDORF ANINA 4.83 7.92 3.09

86 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 BRĂDET ANINA 3.45 8.24 4.79

87 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 ORAVIŢA 5.01 8.37 3.36

88 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 OŢELU ROŞU 6.87 8.66 1.79

89 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.5 REŞIŢA 6.53 9.18 2.65

90 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.7 REŞIŢA 8.08 8.98 0.90

91 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.8 REŞIŢA 7.14 8.61 1.47

92 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.9 REŞIŢA 7.97 8.96 0.98

93 ŞCOALA GIMNAZIALĂ OBREJA 6.12 8.55 2.43

94 ŞCOALA GIMNAZIALĂ OCNA DE FIER 6.59 8.57 1.98

95 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PADINA MATEI 5.58 8.94 3.36

96 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETROŞNIŢA 5.09 8.22 3.13

97 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PLUGOVA 4.76 8.61 3.84

98 ŞCOALA GIMNAZIALĂ POIANA 5.03 8.30 3.27

99 ŞCOALA GIMNAZIALĂ RAMNA 6.97 8.51 1.54

100 ŞCOALA GIMNAZIALĂ SACU 5.23 8.49 3.26

101 ŞCOALA GIMNAZIALĂ SICHEVIŢA 5.55 8.54 2.99

102 ŞCOALA GIMNAZIALĂ SLATINA-TIMIŞ 6.46 8.61 2.15

Page 17: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

1

7

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ Media la Evaluare naţională

Media claselor V-VIII

Diferență

103 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ŞOPOTU NOU 4.03 7.18 3.14

104 ŞCOALA GIMNAZIALĂ TIROL 6.29 8.57 2.28

105 ŞCOALA GIMNAZIALĂ TÎRNOVA 6.25 8.13 1.88

106 ŞCOALA GIMNAZIALĂ TOPLEŢ 5.49 8.08 2.59

107 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VÂRCIOROVA 5.12 8.03 2.91

108 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VERENDIN 5.75 8.15 2.40

109 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VERMEŞ 7.49 9.05 1.56

110 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRANI 4.98 8.81 3.84

111 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZĂGUJENI 4.37 8.17 3.79

112 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZĂVOI 4.54 7.75 3.21

113 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZLATIŢA 4.34 8.15 3.82

114 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZORLENŢU MARE 3.78 7.81 4.03

Inspector școlar general adjunct

Prof. MIHAELA-AUGUSTINA BASARAB

ANALIZA S.W.O.T PENTRU REŢEAUA ŞCOLARĂ CU

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC

PUNCTE TARI:

a. Implementarea PRAI (Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic – document de planificare strategică la nivelul regiunii VEST) şi PLAI (Planul Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic – document de planificare strategică la nivelul judeţului CS);

b. Elaborarea PAS (Planul de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic – document de planificare strategică la nivelul unităţilor şcolare)

c. O mai bună promovarea a ofertei școlare și a oportunităților IPT în comunitate și mediul de afaceri;

d. O mai bună consiliere a părinţilor privind învăţământul profesional, cu accent pe avantajele și perspectivele oferite de acesta;

e. Implicarea activă a partenerilor sociali în formarea profesională a elevilor (deschidere reală spre școli);

f. Acreditarea unităţilor de învăţământ ca furnizori de formare continuă a adulţilor pentru calificări noi cerute pe piaţa muncii;

g. Diseminarea eficientă a informaţiilor prin intermediul reţelei electronice;

h. Ameliorarea parteneriatelor cu agenţii economici (convenţii de instruire practică,

implicarea în elaborarea de CDL, în CA ale unităţilor şcolare, etc.);

i. Parteneriatele şi proiecte locale, judeţene, naţionale, internaţionale;

j. Elaborarea de CDL-uri la solicitarea agenţilor economici;

k. Implicarea elevilor şi a cadrelor didactice de specialitate în participarea la fazele naţionale ale olimpiadelor tehnice interdisciplinare şi concursurilor profesionale;

l. Calificările solicitate pe piaţa muncii (conform analizelor din cadrul documentelor de planificare strategică PRAI şi PLAI) ;

m. Accesul la Internet în scopul cunoaşterii ultimelor noutăţi din domeniul tehnic;

n. Structura arborescentă şi modulară a învăţământului profesional şi tehnic.

PUNCTE SLABE:

Dezvoltarea socio-economică a judeţului este lentă;

Posibilităţi limitate de efectuare a instruirii practice la unii agenţi economici;

Resurse financiare limitate pentru unele măsuri din PLAI;

Facilităţile fiscale pentru agenţii economici implicaţi în susţinerea şcolilor sunt limitate (dotări, stagii de instruire practică, burse);

Factorii subiectivi care influenţează opţiunile absolvenţilor pentru învăţământul liceal sau profesional.

AMENINŢĂRI:

Scăderea continuă a populaţiei şcolare;

Reducerea numărului de clase datorită scăderii

Page 18: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

18

populaţie şcolare;

Posibilităţile financiare limitate ale familiei (în special din mediul rural);

Creşterea ratei de abandon din motive socio-economice;

Migraţia forţei de muncă către alte ţări din UE.

Impasibilitatea conducerii unor unităţi şcolare de a obţine sprijin din partea comunităţii locale;

Dezinteres la nivelul unor agenţi economici care ar putea încheia parteneriate cu şcolile (fiind motivaţi doar de anumite facilităţi fiscale acordate);

Existenţa unei legislaţii care nu încurajează colaborarea agenţiilor economici cu unităţile şcolare;

Nivelul scăzut al resurselor bugetare, mai ales în mediul rural, combinat cu lipsa de experienţă la nivelul consiliilor locale privind specificul finanţării unităţilor de învăţământ.

OPORTUNITĂŢI

Documentele strategice de planificare strategică a învăţământului profesional şi tehnic la nivel de regiune şi local: PRAI, PLAI şi PAS;

Structurile de implementare a PLAI;

Apariţia Ordinului M.E.C.S nr. 4456 /08.07.2015 privind aprobarea Cadrului general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale consultative privind învăţământul profesional şi

tehnic CLDPS-CS;

Programele Guvernului: Euro 200, Bani pentru liceu, Bursa profesională (pentru elevii care urmează învăţământul profesional cu durata de 3 ani şi cu durata de 2 ani);

Includerea elevilor de la învăţământul profesional ca şi grup ţintă în proiecte POSDRU;

Proiectele ERASMUS+ pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic;

Deschiderea şi flexibilitatea unor agenţi economici pentru implicarea în parteneriatele pentru desfăşurarea instruirii practice;

Fondurile structurale pentru dezvoltarea resurselor umane, parteneriate interenaţionale, stagii de intruire practică în unităţi similare din ţările U.E. şi investiţii în ameliorarea condiţiilor de instruire practică din şcoli;

Revigorarea economiei judeţului prin dezvoltarea sectorului privat.

Corelarea ofertei educaţionale cu nevoile de

dezvoltare economică şi socială favorizează creşterea

şanselor de ocupare a absolvenţilor învăţământului

profesional şi tehnic şi a contribuţiei acestora la

creşterea productivităţii, a creşterii economice şi

sociale în general.

Inspector școlar general adjunct Prof. RODICA VESA

RAPORT PRIVIND STAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ȘI TEHNIC LA NIVELUL JUDEȚULUI CARAȘ-

SEVERIN ÎN CONTEXTUL LEGISLAȚIEI ACTUALE.

Evaluare asupra progresului înregistrat în implementarea

planului local de acțiune pentru învățământ (PLAI) și planului

regional de acțiune pentru învățământ (PRAI)

Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin are la bază strategia naţională şi a fost structurată pe programe şi proiecte, adaptate la specificul judeţului nostru, ţinând cont de perspectivele dezvoltării locale şi regionale:

Creşterea calităţii în educaţie; Dezvoltarea personală a elevilor din

perspectiva învăţării permanente; Realizarea echităţii în educaţie; Asigurarea educaţiei de bază pentru

toţi elevii, formarea competenţelor cheie;

Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale; obţinerea de performanţe în învăţare;

Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; educaţia permanentă, ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;

Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală, profesională a elevilor;

Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural.

ARGUMENT Corelarea ofertei educaţionale cu nevoile de dezvoltare economică şi socială favorizează creşterea şanselor de ocupare a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic şi a contribuţiei acestora la creşterea productivităţii, a creşterii economice şi sociale în general şi întărirea rolului parteneriatului pentru formarea profesională, (partenerii sociali nu trebuie sa aibă doar rolul de observatori în activitatea de formare profesională ci trebuie să participe efectiv la procesul de pregătire a deciziilor, la coordonarea şi

Page 19: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

1

9

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

planificarea învăţământului profesional şi tehnic în context european). Formarea profesională este un instrument important pentru elaborarea politicilor sociale şi economice care contribuie atât la creşterea ocupării, a coeziunii sociale cat si la menţinerea competitivităţii crescute a forţei de muncă. Totodată, având în vedere experienţa elaborării în parteneriat la nivelul Regiunii Vest a Planului de Dezvoltare Regională, s-a conturat ideea extinderii parteneriatului atât în procesul de elaborare precum şi în cel de implementare a acţiunilor prevăzute în Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământul profesional şi tehnic (PRAI). MĂSURI luate nivelul judeţului pentru adaptarea învăţământului profesional şi tehnic la dinamica social-economică actuală:

întâlniri periodice de conştientizare a partenerilor sociali în ceea ce priveşte rolul lor, beneficiile şi posibilităţile de a stabili parteneriate în planificarea şi elaborarea strategiilor legate de învăţământul tehnic şi profesional în context local şi regional (au fost dezbătute aspecte legate de elaborarea de curriculum, planificarea în educaţie, identificarea calificărilor viabile pe piaţa muncii, orientarea în carieră, standarde de formare profesională, competenţe şi evaluare, nevoile pieţei muncii, implementarea curriculumului - practică/experienţă la locul de muncă, lecţii susţinute de experţi din mediul economic, etc. şi acordarea de sprijin factorilor de decizie din şcoli - participare în Consiliul de Administraţie, elaborarea de CDL, CDS, etc.).

realizarea unui studiu de specialitate, conform Ordinului privind aprobarea Metodologiei pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2014-2015, cu următoarele acţiuni:

Analiza cuprinderii absolvenţilor-clasa a VIII-a (situaţii statistice);

Analiza opţiunilor elevilor de clasa a VIII-a (sondaje centralizate de CJRAE-CS)

Identificarea calificărilor profesionale pe baza tendinţelor economico-sociale (cu date statistice actualizate permanent, provenite de la partenerii sociali - AJOFM, ADR VEST, CR VEST şi INS) în cele 17 unităţi şcolare cu învățământ profesional și tehnic

Expertiza nevoilor de formare profesională conf. recomandărilor PRAI, PLAI şi CLDPS (întâlniri la nivel regional/în cadrul Consorţiului Regional Vest (actual CRIO VEST) si local/în cadrul CLDPS);

Aplicarea criteriilor de fundamentare a planului de şcolarizare: legislative, economice, demografice, geografice, socio-economice şi oferta educaţională a şcolilor (finalitate în elaborarea planului de şcolarizare la nivel judeţean):

Aplicarea Nomenclatoarele de calificări

profesionale in vigoare Asigurarea bazei materiale pentru

formarea competenţelor profesionale pentru calificările propuse în oferta de şcolarizare;

Asigurarea resurselor umane calificate prin compartimentul de resurse umane şi mobilitatea personalului didactic.

Stabilirea parteneriatelor cu agenţii economici pentru stagiile de instruire practică (încheierea de convenţii de practică cu exemple de bună practică)

Autorizarea/acreditarea ARACIP pentru noile domenii şi calificări profesionale din unităţile şcolare cu IPT (sprijin pentru întocmirea documentaţiei de autorizare);

Monitorizarea ratei de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional:

Monitorizarea ratei de absolvire (la examenele de certificare a competenţelor profesionale);

Monitorizarea ratei de succes (la examenele naţionale);

REZULTATE: - regândirea reţelei şcolare şi a domeniilor de

pregătire la nivel judeţean în cele 17 unităţi şcolare cu învăţământ profesional şi tehnic (4 în mediul rural şi 13 în mediul urban), cu accent pe diminuarea ponderii calificărilor profesionale excedentare în favoarea celor cu reale perspective de ameliorare a cererii pe piaţa locală şi regională a forţei de muncă.

- instituţionalizarea dialogului social si participarea partenerilor sociali in procesul decizional au fost susţinute permanent de structurile sociale organizate:

la nivel regional: Consorţiul Regional înfiinţat în cadrul programului de modernizare a învăţământului profesional şi tehnic, Phare TVET

la nivel judeţean: Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS), cu rol decisiv în elaborarea şi implementarea Planului Local de Acţiune privind dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (fundamentarea planului de şcolarizare şi restructurarea reţelei unităţilor de învăţământ).

PROPUNERI PENTRU FUNDAMENTAREA CIFREI DE ȘCOLARIZARE:

Respectarea recomandărilor CLDPS pentru ponderea de 60% a cifrei de școlarizare alocată pentru învățământul profesional și tehnic în zonele urbane și fundamentarea cifrei de școlarizare în funcție de efectivele existente;

Page 20: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

20

Acordarea de facilități suplimentare elevilor care optează pentru învățământul profesional și tehnic (la cazare și masă, transport, burse sociale altele decât cele acordate pentru școala profesională, proiecte ERASMUS + sau POSDRU implementate de factorii de decizie regionali pentru efectuarea stagiilor de IP în alte țări cu tradiție, expertiză și experiență IPT);

Crearea unei strategii de marketing educaţional specific, de promovare a imaginii IPT de către toate unităţile de învăţământ din județul Caraş-Severin;

Dezvoltarea parteneriatelor cu agenţii economici în mod real;

Orientarea spre domenii atractive şi solicitate pe piaţa muncii, dar care să fie precizate clar și în strategiile administrației publice locale și județene;

Dezvoltarea unei strategii comune între Inspectoratul şcolar, CJRAE şi unităţile de învăţământ profesional şi tehnic care să dezvolte comunicarea cu părinţii elevilor din învăţământul gimnazial;

MĂSURI:

• O mai bună promovarea a ofertei școlare și a oportunităților IPT în comunitate și mediul de afaceri;

• O mai bună consiliere a părinţilor privind învăţământul profesional, cu accent pe avantajele și perspectivele oferite de acesta;

• Implicarea activă a partenerilor sociali în formarea profesională a elevilor (deschidere reală spre școli);

• Includerea elevilor de la învăţământul profesional ca şi grup ţintă în proiecte POSDRU;

• Acreditarea unităţilor de învăţământ ca furnizori de formare continuă a adulţilor pentru calificări noi cerute pe piaţa muncii.

A) ANUL ŞCOLAR 2014-2015

La nivelul judeţului Caraş Severin, în anul şcolar 2014-2015, pentru învățământul liceal au fost prognozate 92 clase a IX-a, repartizate astfel. 83 clase a IX-a liceu zi şi 9 clase a IX-a învăţământ profesional. Cele 83 clase liceu zi au fost distribuite pe cele 3 filiere astfel: filiera teoretică - 38 clase; filiera tehnologică - 40 clase; filiera vocaţională - 5 clase.

11.. PPeennttrruu îînnvvăăţţăămmâânnttuull pprrooffeessiioonnaall șșii tteehhnniicc,,

ccllaassaa aa IIXX--aa lliicceeuu aauu ffoosstt aallooccaattee uunn nnuummăărr

ddee 4400 ccllaassee ccuu uunn eeffeeccttiivv ttoottaall ddee 11112200

llooccuurrii ddiinn ccaarree aauu ffoosstt rreeaalliizzaattee 3377 ccllaassee

ccuu uunn nnuummăărr ddee 998844 eelleevvii (( 9922,,5500 %%

rreeaalliizzaatt)).. NNuu ss--aauu rreeaalliizzaatt 33 ccllaassee;;

ddoommeenniiuull MMeeccaanniiccăă -- 11 ccllaassăă llaa Liceul Tehnologic CLISURA DUNĂRII Moldova; domeniul electric - 1 clasă la Liceul Tehnologic TRANDAFIR CORLĂ Caransebeș

şşii ddoommeenniiuull electromecanică - 1 clasă la Liceul Tehnologic DECEBAL Caransebeș.

AAnnaalliizzâânndd ssttrruuccttuurraa ppllaannuulluuii ddee

șșccoollaarriizzaarree llaa lliicceeuull tteehhnnoollooggiicc,, pprriinn

ccoommppaarraarreeaa cceelloorr ttrreeii pprrooffiilluurrii ddee

ccaalliiffiiccaarree ((tteehhnniicc,, sseerrvviicciiii șșii rreessuurrssee

nnaattuurraallee șșii pprrootteeccțțiiaa mmeeddiiuulluuii)) ppeennttrruu ccaarree

ssee ooffeerrăă șșccoollaarriizzaarreeaa șșii ffoorrmmaarreeaa

pprrooffeessiioonnaallăă aa eelleevviilloorr ddiinn îînnvvăățțăămmâânnttuull

pprrooffeessiioonnaall șșii tteehhnniicc,, ppuutteemm oobbsseerrvvaa

uurrmmăăttooaarreellee tteennddiinnțțee::

PPeennttrruu pprrooffiilluull tteehhnniicc:: ss--aa

îînnrreeggiissttrraatt oo ssccăăddeerree aa iinntteerreessuulluuii

eelleevviilloorr ffaațțăă ddee aacceesstt pprrooffiill,, aannuummee

ddiinn cceellee 2244 ccllaassee ccuu uunn nnuummăărr ddee

667722 llooccuurrii aauu ffoosstt rreeaalliizzaattee 2211

ccllaassee ccuu uunn eeffeeccttiivv ddee 553399 eelleevvii --

rreeaalliizzaatt 8877,,99%% ddiinn 110000%% ppllaanniiffiiccaatt..

PPeennttrruu pprrooffiilluull sseerrvviicciiii :: ddiinn 88 ccllaassee

pprrooppuussee ccuu uunn nnuummăărr ddee 222244

llooccuurrii,, 88 ccllaassee rreeaalliizzaattee ccuu uunn

nnuummăărr ddee 222222 eelleevvii îînnssccrriișșii;;

PPeennttrruu pprrooffiilluull rreessuurrssee nnaattuurraallee șșii

pprrootteeccțțiiaa mmeeddiiuulluuii ss--aa îînnrreeggiissttrraatt oo

uuşşooaarrăă ssccăăddeerree aa llooccuurriilloorr ooccuuppaattee

PPeennttrruu ddoommeenniiiillee AAggrriiccuullttuurrăă şşii

SSiillvviiccuullttuurrăă ssee îînnrreeggiissttrreeaazzăă,, ffaaţţăă

ddee aannuull pprreecceeddeenntt,, uunn ttrreenndd

ddeesscceennddeenntt ffiiiinndd ooccuuppaattee ddiinn cceellee

2288 ddee llooccuurrii ddooaarr 2222 ddee llooccuurrii,,

rreessppeeccttiivv 7799 llooccuurrii ddiinn cceellee 8844

llooccuurrii..

22.. La învăţământul profesional cu durata de 2 ani, după clasa a IX-a, au fost propuse 9 clase cu un efectiv total de 252 locuri şi s-au realizat 7 clase cu un număr de 156 elevi. Nu s-au realizat 2 clase: 1 clasă pentru domeniul Fabricarea produselor din lemn/ calificarea Tâmplar universal la Liceul Tehnologic "Dacia şi o clasă domeniul Silvicultură/ calificarea Pădurar la Liceul Teoretic,,Eftimie Murgu”.

33.. La învăţământul profesional cu durata de 3 ani, după clasa a VIII-a, au fost propuse 9 clase cu un efectiv total de 252 locuri şi s-au realizat 9 clase cu un număr de 241 elevi.

Inspector școlar pentru învățământ profesional și tehnic

Prof. DALINA-ELENA RANCU

Page 21: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

2

1

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Învăţământul special este parte componentă a învăţământului preuniversitar şi se prezintă ca un subsistem viabil, deschis, flexibil, performant şi apt pentru a se adapta şi integra cerinţelor sociale. El contribuie la dezvoltarea şi realizarea obiectivelor, principiilor, criteriilor şi finalităţilor reformei învăţământului adăugând acesteia două elemente specifice, care-l diferenţiază:

un altfel de elev (elevul cu dizabilităţi);

un alt mod de organizare a acţiunii de învăţare, reabilitare, compensare, recuperare, socializare, integrare şi adaptare a acestor elevi/tineri în comunitate;

În Caraş-Severin există următoarele oferte educaţionale pentru copiii/tinerii cu CES:

educaţie specializată, în concordanţă cu tipul şi gradul deficienţei prin unităţile şcolare speciale;

educaţie specializată în şcolile de masă, unde beneficiază de servicii educaţionale de sprijin.

Integrarea şcolară a copiilor cu CES se realizează prin unităţi de învăţământ special, prin grupe şi clase speciale integrate în şcolile publice şi individual în unităţi de învăţământ preşcolare şi şcolare obişnuite. Copiii cu deficienţe medii, profunde, severe şi/sau asociate sunt înscrişi de regulă în şcolile speciale. Copiii cu dificultăţi de învăţare şi tulburări de limbaj, cu tulburări socio-afective sau de comportament sunt integraţi de regulă în şcolile de masă şi beneficiază de servicii educaţionale de sprijin (pe lângă asistenţa psihopedagogică). În sistemul şcolar se fac şi în prezent confuzii între cele doua procese, integrare şi incluziune. Integrarea este procesul de asimilare a elevului în cadrul învăţământului obişnuit (general), proces prin care elevul se adaptează şcolii în timp ce aceasta rămâne, în cea mai mare parte, neschimbată. Incluziunea presupune ca şcolile şi sistemul educaţional, în general, să se schimbe şi să se adapteze nevoilor elevului. Ne aflăm într-un amplu proces de integrare a copiilor cu dizabilităţi în şcolile de masă. În paralel cu procesul de integrare se dezvoltă serviciile educaţionale adresate copiilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii, se realizează treptat adaptarea şi diferenţierea curriculară, ceea ce presupune o mişcare spre incluziune şcolară. În judeţul nostru s-a mărit numărul unităţilor de învăţământ integratoare la 89, fapt care relevă înţelegerea importanţei integrării şi incluziunii. În cele patru unităţi şcolare din judeţul nostru (CSEI Primăvara Reşiţa, CSEI Aurora Reşiţa, CSEI Christiana Bocşa, Şcoala Gimnazială Specială Caransebeş) s-au diversificat, în anul şcolar 2014 - 2015, serviciile acordate copiilor/tinerilor după cum urmează: evaluare/diagnosticare în vederea depistării timpurii (prin CIEC), intervenţie timpurie, educaţie specială în

grupe / clase, educaţie integrată acordată individual / grup sau clase integrate în învăţământul obişnuit, şcolarizare la domiciliu şi monitorizare, consiliere psihopedagogică pentru elevi, părinţi şi cadre didactice care şcolarizează elevi cu CES, terapie şi activităţi specifice, asistenţă socială, servicii medicale şi de tratament, educaţia adulţilor. În cele patru unități de învățământ special există un număr total de 200 de cadre didactice, majoritatea titulari ai unităților de învățământ: Centrul Școlar de Educație Incluzivă Aurora Reșița are 83 de cadre didactice calificate (50 cadre didactice titulare, 33 suplinitori), Centrul Școlar de Educație Incluzivă Primăvara Reșița are 44 cadre didactice calificate (32 cadre didactice titulare, 12 suplinitori), Centrul Școlar de Educație Incluzivă Christiana Bocșa are 46 de cadre didactice calificate (36 cadre didactice titulare, 10 suplinitori), Școala Gimnazială Caransebeș are 27 de cadre didactice calificate (21 cadre didactice titulare, 6 suplinitori). Unitățile de învățământ special din județul Caraș-Severin au drept scop stimularea participării la procesul de învăţare a tuturor elevilor, prin administrarea şi coordonarea inovaţiilor apărute în unităţile şcolare şi/sau de noi metodologii de lucru. Se urmărește educaţia şi recuperarea copiilor cu dizabilităţi, cu prioritate din judeţul Caraş-Severin, în concordanţă cu nevoile specifice ale grupurilor ţintă şi cu standardele internaţionale. De asemenea, se urmărește facilitarea integrării în societate a copiilor cu cerinţe educative speciale promovând programe educaţionale specifice, adaptate nevoilor copiilor şi ale comunităţii.

Un număr de 461 de preșcolari și elevi au fost şcolarizaţi în cadrul unităţilor speciale și 800 au beneficiat de programe de sprijin (adaptare curriculară şi terapii specifice) în cadrul şcolilor de masă. În contextul individualizării procesului de învăţare şi recuperare promovat de legislaţia în domeniul educaţiei speciale şi educaţiei integrate, rata de promovabilitate a fost de 95%. Asigurarea şi respectarea drepturilor elevilor cu cerinţe educative speciale, în general, şi în particular a dreptului la educaţie, şi plasarea acestora într-o zonă de interes special, oferirea unor servicii educaţionale de calitate copiilor/elevilor cu CES prin valorificarea maximă a potenţialului existent, în scopul integrării socio-profesionale, constituie ceea ce unitățile de învățământ special din județul Caraș-Severin îşi propun să realizeze.

Page 22: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

22

Terapiile specific de compensare de care beneficiază atât elevii şcolarizaţi în instituţie, cât şi cei integraţi în şcoala de masă, au pus accent pe următoarele domenii:

- dezvoltarea trăsăturilor de personalitate din domeniul afectiv, motivaţional, caracterial şi formarea unui registru comportamental adecvat care să permită adaptarea şi integrarea socială;

- dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă;

- dezvoltarea conduitei morale; - dezvoltarea armonioasă a conduitei

psihomotrice şi a abilităţilor practice. În ceea ce priveşte situaţia copiilor cu dizabilităţi integraţi în şcoala obişnuită, trebuie menţionat faptul că aceştia lucrează cu două categorii de cadre didactice: cadre didactice din învăţământul obişnuit (învăţător sau profesor) şi cadre didactice din învăţământul special (profesor de sprijin, profesor pentru terapii specifice de recuperare şi compensare). Marea majoritate a cadrelor didactice din şcolile de masă nu cunosc problematica minimală a cerinţelor educaţionale speciale, astfel că nevoia de formare a tuturor cadrelor didactice, mai ales din învăţământul secundar, în problematica CES şi a educaţiei incluzive constituie o prioritate şi necesitate în acelaşi timp. În vederea creşterii calităţii învăţământului special şi învăţământului special integrat, cadrele didactice din învățământul special au participat în anul școlar 2014-2015 la următoarele cursuri:

Modul de metodică ”Jocul – ca terapie educațională”;

Program modular realizat prin stagii nondisciplinare ”Dezvoltarea abilităților de viață ale elevilor în contextul dezvoltării durabile”;

Modul de specialitate ”Abordări moderne în psihopedagogia specială”;

Modul de educație nonformală”Educația ecologică”;

Modul de educație nonformală ”Șanse egale prin educație nonformală”;

”Aplicații in psihoterapia de cuplu si familie și managementul disfuncțiilor sexuale”;

”Evaluarea complexă psihodiagnostică și psihopedagogică”;

”Repere metodologice in asistența psihologică a siguranței circulației”;

”Aspecte generale despre specificul profesiilor din sfera siguranței naționale”;

”Etiologia bolilor psihice”. OBIECTIVELE principale ale centrelor școlare de educaţie incluzivă și ale școlilor speciale sunt:

Acordarea de servicii de specialitate copiilor cu dizabilităţi neuro-psiho -motorii şi familiilor acestora;

Integrarea, normalizarea, socializarea copiilor cu

cerinţe educative speciale;

Centru-resursă pentru studenţi, părinţi, voluntari, specialişti în domeniu, cadre didactice, comunitate locală. OFERTA DE SERVICII a centrelor școlare de educație incluzivă se bazează pe proiecte şi programe:

Programul de educaţie (specială şi integrată) ce se desfăşoară în cadrul centrului în grupe/clase sau în afara acestuia la nivel preprimar, primar şi gimnazial;

Programul de abilitare, compensare, recuperare se realizează prin terapii specifice: psihopedagogie, psihologice, logopedie, kinetoterapie, consiliere, ajutor cu echipament tehnic adaptat;

Programul de evaluare realizat prin C.I.E.C;

Programul de intervenţi primară ce se desfăşoară în scopul formării şi dezvoltării unei autonomii funcţionale pentru copiii cu dizabilităţi neuro-psiho-motorii aflaţi în sistem intern săptămânal, sector de observaţie sau activităţi de zi;

Program de stimulare polisenzorială;

Programe extracurriculare cu scop de intagrare în comunitate, de formare de abilităţi sociale şi de loisir.

Program de formare continuă (ştiinţifică) pentru propriul personal şi pentru personalul din instituţiile de învăţământ integratoare;

Program de educare a comunităţăţii locale pentru participarea în activităţi de voluntariat (birou voluntariat, cursuri, materiale informative).

Programul de educaţie incluzivă ce se desfăşoară pe trei direcţii:

pregătirea şcolii de masă în drumul ei spre o şcoală incluzivă prin organizarea de cursuri, seminarii, mese rotunde;

acordare de programe de sprijin copiilor din grădiniţă şi şcoli de masă (depistare, evaluare, curriculum adaptat, terapii specifice, consiliere) asigurat de profesorii itineranţi/de sprijin;

monitorizarea elevilor integraţi. BENEFICIARI

elevii cu dizabilităţi /tulburări de învăţare/dezvoltare repartizaţi prin Comisia pentru Protecţia Copilului, S.E.O.P. Din cadrul C.J.R.A.E Caraş-Severin, Comisia Internă de Evaluare Continuă;

preşcolari/elevii din învăţământul de masă cu tulburări de învăţare/tulburări de dezvoltare, întârziere în achiziţii;Personalul din C.Ş.E.I. „Primăvara” Reşiţa;

Cadrele didactice din învăţământul de masă;

Părinţii copiilor din unitățile de învățământ special, precum şi din şcolile și grădiniţele partenere integratoare

La evaluările efectuate în anul şcolar 2014-2015

Page 23: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

2

3

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

(interne, prin Comisia pentru asigurarea calităţii în educaţie, evaluarea activităţii directorilor de şcoli şi inspecţiile tematice realizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean), unităţile şcolare şi reprezentanţii acestora au obţinut calificativul „Foarte bine”. Principiul fundamental al educaţiei incluzive constă într-un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi şi constituie un deziderat şi o realitate care are din ce în

ce mai mulţi adepţi şi se concretizează în experienţe şi bune practici de integrare/ incluziune. În judeţul nostru acest principiu este respectat şi aplicat.

Inspector școlar pentru învățământ special și special integrat

Prof. CLAUDIA ROF

IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI ERASMUS+ ÎN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN

(ianuarie – iunie 2015)

Informarea și promovarea programului. Pentru promovarea programului Erasmus+ și informarea potențialilor beneficiari, am utilizat următoarele metode / instrumente / canale de comunicare: Acţiuni de diseminare a noilor informaţii în cadrul întâlnirilor de lucru cu directorii unităţilor de învăţământ, cu responsabilii de proiecte și programe - consilierii educativi din unitățile de învățământ, cu metodiştii Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin şi C.C.D. C-S; Transmiterea săptămânală de informaţii utile (oferte de parteneriat / adrese de parteneri, anunţuri importante/lansări de proiecte, termene) prin sistemul informatic de corespondenţă, conform procedurilor interne la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin; Pagina web a Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş – Severin; Poşta electronică; Grupul Erasmus+ Caras-Severin (facebook); Convorbiri telefonice, pentru consiliere și informare în situații punctuale; Alte evenimente/acțiuni de promovare. Considerăm că pot fi considerate exemple de bună practică cele două proiecte care se finalizează în 2015, respectiv:

1. Proiectul COM-13-PM-202-CS-PL: ”Shall we dance?”, implementat de Școala Gimnazială Nr. 2 Reșița. Proiectul a avut un impact deosebit asupra elevilor: Elevii au fost implicați în toate etapele proiectului, unii dintre ei participând la mobilitate, iar ceilalți participând la cursurile de dans, la pregătirea panoului de prezentare, la traducerea materialelor, la realizarea de creații plastice sau prezentări Power Point; Prin participarea la proiect, elevii au înțeles importanţa învățării limbilor străine, s-au familiarizat cu tehnologiile IT în pregătirea materialelor necesare proiectului , dar și în comunicarea cu elevii din țările partenere, au înțeles eficiența dansului și a activității fizice pentru a avea un corp sănătos; Un aspect semnificativ pentru elevi a fost o mai bună înţelegere a istoriei fiecărei ţări, într-un context european lărgit, ajutându-i astfel să perceapă mai bine oamenii, tradițiile și cultura țării respective. Mai mult, dezvoltarea unor aptitudini de adaptabilitate în condiții noi, de cooperare în grupuri internaționale, sunt necesare pretutindeni în Europa, în special pe

piața muncii europene. Impactul asupra cadrelor didactice: Pe lângă echipa de proiect implicată direct în implementarea proiectului, echipa lărgită a proiectului a fost formată din profesorii ce predau la disciplinele ce fac obiectul ariilor curriculare vizate de proiect, respectiv un profesor de limba engleză, un profesor de limba germană, un profesor de geografie, un profesor de educație plastică, un profesor de educație muzicală, doi profesori de educație fizică și sport, un profesor de informatică și cinci profesori pentru învățământ primar; În cadrul reuniunilor de lucru subsumate proiectului, s-a realizat schimbul de metode de predare și materiale de lucru între profesorii implicați în activități: abordare de noi strategii de predare, metode activ – participative, învățarea bazată pe proiecte, implicarea tehnologiei IT în procesul instructiv – educativ; Dezvoltarea profesională a profesorilor a fost evidențiată prin experimentarea cooperării europene, lucrând pe sarcini similare, înţelegerea necesităţii unei comunicări eficiente între şcolile implicate în proiect, prin împărtăşirea experienţelor de predare, o mai bună înţelegere a istoriei fiecărei ţări într-un context european lărgit, o atitudine pozitivă asupra diversităţii religioase şi culturale, îmbogățindu-și astfel prestația didactică; Dezvoltarea personală de care au beneficiat profesorii pe parcursul proiectului a condus la creşterea încrederii şi respectului de sine și nu în ultimul rând, aceștia s-au familiarizat cu noi stiluri de dans, ceea ce reprezintă un câștig pentru activitatea fizică a fiecărui individ. Impactul asupra instituției de învățământ: Prin toate activitățile sale derulate, proiectul contribuie la creșterea prestigiului școlii în comunitatea locală; Proiectul contribuie la dezvoltarea imaginii școlii prin promovarea acesteia la nivel local / național / european, prin intervenții în presa locală, dar și în presa internațională; Ca urmare a implementării proiectului, a fost creat un opțional / CDŞ – ”Joc, mișcare, sănătate”, care are ca scop conștientizarea elevilor încă de la o vârstă foarte fragedă de importanța activității fizice, fie ea prin dans, tema proiectului, respectiv jocuri sportive sau chiar practicarea unui sport, toate acestea ducând la o viață sănătoasă și la o prestație școlară eficientă. Proiectul a conferit o dimensiune europeană activității școlii, ceea ce a dus la creșterea prestigiului școlii în comunitatea locală și în afara ei, conducând la reconfirmarea, în anul 2014, a titlului de ȘCOALĂ EUROPEANĂ, dobândit în anul 2011.

Page 24: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

24

Impactul asupra comunității: Comunitatea locală a fost implicată direct și indirect în implementarea proiectului; Reprezentanții comunității locale / județene au participat la reuniunea de proiect din România (mai 2015) și au susținut proiectul pe toată perioada de implementare a acestuia.

2. Proiectul 2014-1-RO01-KA102-000191:

„Mobilități educaționale, oportunități de integrare pe piața muncii pentru absolvenții din domeniul textil”, implementat de Colegiul Tehnic Cărășan Reșița. Impactul asupra elevilor: au dobândit abilităţi, cunoştinţe teoretice şi competenţe tehnice în domeniul textil: materiale textile, tehnologii de lucru, procese de producţie din industria textilă; şi-au dezvoltat competenţe legate de ergonomia locului de muncă, au învăţat să interacţioneze cu alte persoane; şi-au lărgit orizontul spiritual și cultural; şi-au dezvoltat abilităţile de comunicare într-o limba străină; Proiectul a promovat integrarea socială si egalitatea de şanse, deoarece grupul ţintă a fost format din tineri provenind din familii cu venituri modeste, tineri dezavantajaţi provenind din familii monoparentale sau din familii dezbinate, de etnii diferite, cu părinţi plecaţi în străinătate,din mediul rural;Prin participarea la proiect a acestor elevi s-au dezvoltat relaţii interpersonale bazate pe respect şi consideraţie între elevi, elevi - profesori, elevi-mentor/tutore, datorită activităţilor în care au fost implicaţi în cadrul proiectului. Participanţii au acumulat experienţe noi în timpul desfăşurării activităţilor din proiect şi au oferit exemple de bună practică pentru ceilalţi elevi aflaţi în aceeaşi situaţie ca şi ei; Competențele obținute prin participarea la proiect vor deschide drumul către integrarea mai facilă a acestor elevi în societate şi de asemenea, vor ajuta considerabil la creşterea stimei de sine, a încrederii în propriul potenţial şi, nu în ultimul rând, de a avea şanse egale cu ceilalţi. Impactul asupra instituției de învățământ: Participarea la proiecte europene duce la reducerea gradului de abandon şcolar; Crește prestigiul şcolii în context local / județean / european; Proiectele europene conferă un plus de atractivitate specializărilor cuprinse în oferta educaţională a şcolii; Proiectele europene deschid perspective noi pentru parteneriate viabile cu parteneri externi; Motivează cadrele didactice din şcoală pentru accesarea fondurilor europene; Experienţa acumulată va duce la creşterea calităţii actului educational. Valorizarea proiectelor s-a realizat prin: Diseminarea rezultatelor învățării și a produselor proiectelor europene prin mass- media locală; Participarea la diverse evenimente / manifestări care au oferit oportunitatea diseminării rezultatelor învățării și a produselor proiectelor europene prin mass- media locală, considerate ca exemple de bună practică: Concursul Naţional de produse de proiecte MADE FOR EUROPE 2015, faza județeană (13 – 15 martie

2015, Reșița) și faza națională (5 – 9 aprilie 2015, Arad) Concursul Naţional MADE FOR EUROPE vizează valorizarea şi promovarea experienţelor pozitive în derularea proiectelor finanţate prin programe europene, stimulând creativitatea, inovaţia, spiritul de competiţie. Judeţul Caraş-Severin a fost reprezentat la faza națională a concursului de către elevi provenind din trei unităţi de învăţământ, care au obţinut locul I la etapa judeţeană şi au prezentat la etapa naţională produsele proiectelor europene derulate, respectiv:

- Elevul MITROI ALEXANDRU-IOAN de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Reşiţa a prezentat produsul final al proiectului multilateral Comenius SHALL WE DANCE?/ POFTIŢI LA DANS?, coordonat de doamna profesor TÎMPA ADINA, produs format din Ghidul pentru cadre didactice și părinţi și Caietul de lucru pentru elevi;

- Eleva DOLOT DIANA-NICOLE de la Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa a prezentat Pachetul educațional ,,LIGHTS WILL GUIDE YOU HOME" (Luminile te vor conduce acasă), rezultat al proiectului EURHOME - TABĂRA ECUMENICĂ, coordonat de domnul profesor CHIOSA NICOLAE și de doamna profesor DOLOT LAVINIA;

- Eleva NEAGOE LOREDANA de la Colegiul Naţional Traian Doda Caransebeș a prezentat Portofoliul “Moştenirea noastră culturală” cu anexa Dicţionar multilingv, rezultat al proiectului multilateral Comenius LA MÉMOIRE CULTURELLE DES PEUPLES / MEMORIA CULTURALĂ A POPOARELOR, coordonat de doamna profesor FIEDLER RODICA-EUGENIA. Participarea noastră la acest concurs a

reprezentat un real succes, deoarece judeţul Caraş-Severin „a urcat pe podium” de trei ori, obţinând un premiu I, prin eleva DOLOT DIANA-NICOLE de la Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa şi două premii II, prin elevii MITROI ALEXANDRU-IOAN de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Reşiţa şi NEAGOE LOREDANA de la Colegiul Naţional Traian Doda Caransebeș. Competiţia ŞCOALA EUROPEANĂ 2015. Ca urmare a înscrierii şi participării la Competiţia pentru obţinerea Certificatului ŞCOALĂ EUROPEANĂ 2015, cele două şcoli caraş-severinene s-au numărat printre cele 60 de şcoli premiate anul acesta, respectiv:

- COLEGIUL NAȚIONAL TRAIAN DODA CARANSEBEȘ (locul 2 în ierarhia națională, 185 puncte);

- LICEUL BĂNĂȚEAN OȚELU ROȘU (locul 20 în ierarhia națională, 173 puncte).

- ŞCOALA GIMNAZIALĂ ROMUL LADEA ORAVIŢA

Organizarea unor acţiuni de diseminare a rezultatelor învățării și a produselor proiectelor europene / a exemplelor de bună practică în cadrul

Page 25: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

2

5

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

şedinţelor cu directorii, şedinţelor Comisiilor metodice şi a Cercurilor pedagogice, la nivel local şi zonal, precum şi prin lectorate şi întâlniri cu părinţii şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, la

nivelul unităților de învățământ.

Inspector școlar pentru proiecte educaționale Prof. AURORA-RODICA KORKA

ÎNVĂŢĂMÂNTUL

ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR

În învăţământul destinat minorităţilor cehă, croată, maghiară, ucraineană, sârbă şi germană din judeţul Caraş-Severin, în anul școlar 2014-2015, au funcţionat 131 de clase/grupe, care au cuprins 1872 elevi. Învăţământul preprimar a cuprins 31 de grupe cu 412 copii. Limba rromani a fost predată unui număr de 156 elevi în următoarele unităţi de învăţământ: Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz Reșița (structura Şcoala Gimnazială Nr. 1 Reşiţa), Colegiul Național Mircea Eliade Reșița (structura Școala Gimnazială Nr. 12 Reșița – Structura Şcoala Primară Câlnic), Colegiul Național Traian Lalescu Reșiţa (Şcoala Primară Mociur), Școala Gimnazială Constantin Daicoviciu (Structura Şcoala Gimnazială Maciova). Dintre aceștia, 19 studiază “Istorie și tradiţii rrome“. REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR 2014-2015

Nivel de învăţământ

Limba cehă Limba croată

Clase Elevi Clase Elevi

Preprimar 1 10 5 61

Primar 4 32 7 104

Gimnazial 4 40 4 88

Liceal 0 0 4 44

Total 9 82 20 297

Limba maghiară Limba ucraineană Limba sârbă

Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi

1 12 3 38 11 111

- - 7 90 14 176

- - 6 92 12 242

0 0 0 0 2 39

1 12 16 220 39 568

Limba germană Limba rromani Total

Clase Elevi Clase elevi Grupe/ Clase

Copii/ Elevi

10 180 - - 31 412

9 158 7 107 48 667

8 106 4 49 38 617

8 93 0 0 14 176

35 537 11 156 131 1872

În judeţul Caraş-Severin, învăţământul destinat minorităţilor naţionale cuprinde 7 etnii: cehă, croată, maghiară, ucraineană, sârbă, germană şi rromă, după cum urmează: LIMBA CEHĂ se studiază la: Şcoala Gimnazială Sfânta–Elena; Şcoala Gimnazială Gârnic; Şcoala Gimnazială

Bigăr, în total 82 de copii. LIMBA CROATĂ se studiază la: Şcoala Primară Caraşova; Şcoala Gimnazială Nermet - Grădiniţa cu Program Normal Nermet; Școala Primară Iabalcea - Grădiniţa Iabalcea; Şcoala Gimnazială Rafnic - Grădiniţa Rafnic; Şcoala Gimnazială Clocotici - Grădiniţa Clocotici; Liceul Teoretic Bilingv Româno-Croat Caraşova, în total 297 elevi. LIMBA MAGHIARĂ se studiază la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2 Reşiţa, în total 12 copii. LIMBA UCRAINEANĂ se studiază la: Şcoala Gimnazială Cornuţel; Grădiniţa cu Program Normal Copăcele; Şcoala Primară Zorile, în total 220 copii. LIMBA SÂRBĂ se studiază la: Şcoala Gimnazială Belobreşca; Şcoala Primară Radimna; Şcoala Gimnazială Pojejena - Grădiniţa cu Program Normal; Şcoala Gimnazială Liubcova - Grădiniţa cu Program Normal; Grădiniţa - Grădiniţa cu Program Normal Nr. 6 Moldova Veche; Şcoala Primară Măceşti , Şcoala Primară Câmpia; Şcoala Gimnazială Socol; Şcoala Gimnazială Zlatiţa, în total 577 copii. LIMBA GERMANĂ se studiază la: Grădiniţa cu Program Normal Nr. 5 Reşiţa; Grădiniţa cu Program Normal Nr. 9 Reşiţa; Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 7 Reşiţa; Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 Reşiţa; Grădiniţa cu Program Normal Nr. 5 Caransebeş; Grădiniţa cu Program Normal Nr. 4 Caransebeş; Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2 Caransebeş; Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz Reşiţa; Colegiul Național C. D. Loga Caransebeş; Liceul Mathias Hammer - Şcoala Nr. 2 Anina – Grădiniţa cu Program Normal Nr. 5 Steierdorf; Grădiniţa Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3 Oraviţa, în total 537 copii. LIMBA RROMANI se studiază la: Grădiniţa cu Program Normal Maciova; Școala Gimnazială Constantin Daicoviciu (Structura Şcoala Gimnazială Maciova); Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz Reşiţa (Structura Şcoala Gimnazială Nr. 1 Reşiţa); Colegiul Național Traian Lalescu Reșiţa (Structura Şcoala Primară Mociur); Școala Gimnazială Nr. 12 Reșița (Structura Şcoala Primară Câlnic), în total 156 copii.

Inspector școlar pentru minorități Prof. GHEORGHE MANDA

Educaţia interculturală urmăreşte dezvoltarea unei educaţii pentru toţi în spiritul recunoaşterii

diferenţelor ce există în interiorul aceleiaşi societăţi. (CONSTANTIN CUCOŞ)

Page 26: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

26

ACTIVITATEA EDUCATIVĂ Analiza SWOT

PUNCTE TARI - Reţea coerentă de coordonare a activităţilor educative şcolare, extraşcolare şi extracurriculare: inspectorul educativ şi inspectorul şcolar pentru proiecte educaționale europene - la nivel judeţean, coordonatorul de programe şi proiecte şcolare - la nivelul unităţii de învăţământ consilierul diriginte şi corpul profesoral – la nivelul clasei; structurile organizaţionale ale elevilor şi părinţilor - la nivelul unităţii şcolare; - Personal didactic calificat, cu competenţe necesare evaluării și valorificării valenţelor educative ale elevilor; - Diversitatea programului de activităţi educative la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ; - Diversitatea propunerilor făcute de cadrele didactice şi elevi pentru constituirea programului de activităţi educative; - Diversificarea tematicilor orelor de consiliere și orientare; - Activităţi educative diverse, cu puternic accent formativ; - Monitorizarea elevilor cu absenţe multe; -Mediatizarea activităţilor extraşcolare şi extracurriculare în comunitate prin mass-media locală şi judeţeană; -Instituţii specializate în activităţi educative extraşcolare: palatele şi cluburile copiilor; - Bază materială didactică relativ modernă în unităţile de învăţământ, palatele şi cluburile copiilor (spaţii, echipamente, material didactic etc.); - Existenţa ofertelor educaţionale în unităţi de învăţământ, palate şi cluburi ale copiilor; - Calitatea conţinutului pragmatic al învăţării care menţine şi promovează specificul tradiţional alături de elementul de noutate; - Finalitatea proiectelor şi programelor educative ale copiilor prin participarea la competiţii locale, judeţene, naţionale şi internaţionale (Calendarul Proiectelor Educative); - Deschiderea oferită de disciplinele opţionale în conformitate cu interesele copiilor şi perspectivele de dezvoltare ale societăţii. PUNCTE SLABE - Lipsa unei comunicări permanente între diriginţi şi părinţii elevilor; - Dezinteres pentru crearea unui mediu ambiental adecvat în unele şcoli ; - Utilizarea unui limbaj vulgar, cu accente violente între elevi (în spaţiul şcolar şi în afara şcolii); - Abordarea cu neîncredere a influenţei pozitive a activităţilor educative extraşcolare asupra dezvoltării personalităţii elevului; - Activitatea supraîncărcată a inspectorului educativ şi a coordonatorului de programe şi proiecte de la

nivelul unităţii de învăţământ - Activitatea coordonatorului de proiecte şi programe educative este vastă, complexă. Acesta nici nu este degrevat de un anumit număr de ore, nici nu este remunerat suplimentar; - Neglijarea impactului pozitiv pe care activitatea educativă extraşcolară şi extracurriculară o are asupra dezvoltării personalităţii elevului; - Minimalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare de către părinţi, cadre didactice, organe de îndrumare şi control; - Lipsa de formare în iniţierea, proiectarea, implementarea programelor educative; - Absenţa formării în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare; - Fondurile insuficiente pentru desfăşurarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare ; - Carenţe în managementul directorilor de unităţi şcolare; - Imposibilitatea financiară a unor unităţi de învăţământ (în special din mediul rural), de a-şi îmbunătăţi baza materială; - Retribuţie necorespunzătoare a cadrelor didactice, lipsa altor facilităţi; - Rutina cadrelor didactice de a se limita numai la transmiterea de cunoştinţe; - Incapacitatea şcolilor de a deveni ofertanţi de proiecte pentru partenerii educaţionali. OPORTUNITĂȚI - Creşterea ofertei de cursuri pentru formarea continuă prin CCD; - Creşterea receptivităţii unor părinti în rezolvarea problemelor de comportament deviant al elevilor; - Realizarea parteneriatului şcoală- părinţi prin Comitetul de părinţi pe şcoală; - Posibilitatea implicării elevilor în proiecte şi programe educative la nivel judeţean şi naţional şi susţinerea lor de către părinţi; - Deschiderea activităţii educative spre implicare şi responsabilizare în viaţa comunităţii; - Valorificarea parteneriatului educaţional în zona formării profesionalizate pe diferite tipuri de educaţie complementară; - Diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii actului educaţional; - Valorificarea conţinutului, abilităţilor şi competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ formal în contexte practice, bine ancorate în realitatea cotidiană; - Recunoaşterea statutului educaţiei non-formale de componentă esenţială a învăţării permanente; - Valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin iniţierea de noi proiecte educative şi asumarea de roluri; - Interesul elevilor de a participa la procesul de luare a deciziilor în şcoală; - Interesul elevilor de a se implica în cât mai multe activităţi extraşcolare.

Page 27: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

2

7

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

AMENINȚĂRI - Riscul abandonului şcolar ca urmare a plecării părinţilor la muncă în străinătate; - Tendinţa unor elevi de a intra în grupuri cu grad ridicat de risc cu consecinţe directe în înmulţirea cazurilor de violenţă şi scăderea interesului pentru învăţătură; - Creşterea numărului de elevi care provin din familii dezorganizate cu implicaţii nefavorabile asupra evoluţiei personalităţii elevilor; - Dezinteres în familie pentru educaţia şi formarea propriilor copii; - Creşterea numărului de părinţi care muncesc în străinătate şi au copiii lăsaţi la bunici sau rude; - Numărul mare de emisiuni şi publicaţii care promovează violenţa şi care au un impact negativ asupra elevilor; - Atitudinea şi demersurile pur formale sau menţinute la nivelul tradiţional în organizarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare; - Dezavantajul creat de programele şcolare încărcate care nu permit dezvoltarea componentei educative; - Pasivitatea cadrelor didactice; - Neimplicarea conducerii unităţii de învăţământ în susţinerea şi organizarea proiectelor educative; - Oferta redusă a CCD în domeniul educaţiei non-formale (inexistentă) şi a metodelor activ – participative; - Oferta negativă a străzii. Activităţi educative desfăşurate la nivelul judeţului:

Au fost monitorizate toate unităţile de învăţământ în cadrul inspecţiilor tematice;

Unităţile de învăţământ monitorizate au întocmită documentaţia specifică;

Toate unităţile de învăţământ au întocmit programul de activităţi pentru săptămâna ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!” şi l-au transmis către Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, în format electronic;

Activităţile extracurriculare planificate au fost diverse, adaptate la specificul comunităţii locale;

Au fost planificate activităţi în parteneriat cu I.P.J., Direcția Generală Anticorupție, Jandarmerie, I.S.U., Agenţia Judeţeană de Mediu, CEPECA C-S şi Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport;

Sunt încheiate parteneriate cu Poliţia locală în ceea ce priveşte siguranţa elevilor în şcoli şi multe dintre unităţile de învăţământ derulează proiecte privind prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar;

Elevii noştri au participat la ,,Ziua porţilor deschise” la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Caraș-Severin, la I.S.U. Semenic şi I.P.J.;

Au fost aprobate 284 excursii, în judeţ, în ţară şi în străinătate. Au fost aprobate 28 excursii în cadrul săptămânii ,,Să ştii mai multe, să fii

mai bun!”; Acţiuni specifice de prevenire şi combatere a

violenţei în mediul şcolar: a. Aplicarea Strategiei Ministerului Educţiei,

Cercetării, Tineretului şi Sportului privind reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin OMECT nr. 1409/29.06.2007, Memorandumul Guvernului României prvind aprobarea Planului Naţional Comun de Acţiune – cadru pentru creşterea gradului de siguranţă a elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar, nr. MEN 114063/23.08.2013, precum şi Protocolul de cooperare privind prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar, încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne- Inspectoratul General al Poliţiei Române, nr. MEN 32104/20.02.2013 ;

b. În baza Planului Naţional Comun de Acţiune - pentru creşterea gradului de siguranţă a elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar, la nivelul I.S.J. Caraş-Severin a fost întocmit Planul Teritorial Comun de Acţiune nr. 151386 din 11.09.2013, care a fost diseminat către toate unităţile de învîţământ, poliţiile municipale/orăşeneşti şi secţiile de poliţie rurală în vederea întocmirii Planurilor Locale comune de Acţiune, în baza cărora au iniţiat şi desfăşurat multiple activităţi de prevenire şi combatere a faptelor antisociale;

c. Aplicarea Planului operaţional privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar al Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin;

d. Activarea comisilor de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar, conform OMEdCT nr. 1409, la nivelul ISJ Caraş-Severin, respectiv la nivelul unităţilor de învăţământ;

e. Întâlniri, dezbateri, ateliere de lucru (cu directori, cadre didactice, diriginţi, consilieri educativi) în vederea cunoaşterii normelor legislative privind violenţa în şcoli (Legea nr. 272/2004, Ordinul MECT 1409/29.06.2007, Legea 35 din 2007, Legea 29 din 2010);

f. Monitorizarea aplicării prevederilor Legii 35/2007 privind siguranţa elevilor în unităţile şcolare;

g. Informarea cu operativitate a ISJ Caraş-Severin şi a organelor de ordine în cazul apariţiei unor situaţii de risc sau a producerii unor acte de violenţă (IPJ Caraş-Severin, Jandarmeria, Poliţia Comunitară, ONG-uri) la nivelul şcolilor;

h. Solicitarea de fonduri de la consiliile locale şi/sau sponsori pentru asigurarea personalului

Page 28: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

28

de pază, cât şi pentru securizarea clădirilor unităţilor de învăţământ prin achiziţionarea de camere de supraveghere;

i. Organizarea unor sesiuni de formare şi informare pentru psihologi / consilierii educativi / coordonatorii de proiecte şi programe din şcoli;

j. Derularea unor activtăţi educative şcolare şi extraşcolare pe tema prevenirii şi combaterii violenţei şcolare la nivel judeţean.

Inspector şcolar pentru educaţie fizică

şi activităţi educative Prof. ION MOATĂR

ANALIZA PSIHO–SOCIO–DEMOGRAFICĂ A

POPULAŢIEI ŞCOLARE

În Regiunea Vest şi în judeţul Caraş-Severin avem de-a face cu o scădere constantă de populaţie, pe fondul declinului economic, sporului natural negativ şi al soldului negativ al migraţiei din ultimii ani. Populaţia judeţului Caraş-Severin a scăzut de la 376 347 locuitori în anul 1992, la 332 300 locuitori, în anul 2005, cu 44 047 locuitori (- 11,70 %), iar la recensământul din 2011 s-au înregistrat 274 277 persoane. Se observă faptul că populaţia stabilă este sub valoarea din proiecţia INS, care estima pentru anul 2015 o populaţie de 320 000 locuitori, şi chiar sub valoarea estimată pentru anul 2025 (300 100 locuitori). Tendinţa se menţine până în anul 2025, pe fondul declinului economic, sporului natural negativ şi a soldului negativ al migraţiei din ultimii ani. Principalii indicatori demografici ai judeţului Caraş-Severin sunt puternic influenţaţi de faptul că în general, predomină modelul familial cu 1-2 copii. Tabelul II.1. Evoluţia populaţiei proiectate pe judeţe, regiune şi ţară în perioada 2003-2025

An Judeţe

2003 2005 2010

Caraş-Severin

333900 332300 327100

Total Regiunea Vest

1946700 1936700 1904200

Total România

21733 600 21614700 21226300

* valori provizorii înregistrate la recensământul din 2011

2011* 2015 2020 2025

274277 320000 310900 300100

1861900 1809100 1746000

20696600 20026400 19243400

Sursa: INS , Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, p.21.

În ceea ce priveşte densitatea populaţiei, judeţul Caraş-Severin are cea mai mică densitate din regiune (38,4 loc / kmp - anul 2007), situându-se pe penultimul loc la nivel naţional. Principalele evoluţii în privinţa populaţiei preşcolare şi a celei şcolare sunt ilustrate de următorii indicatori: Evoluţia populaţiei preşcolare şi şcolare proiectate în perioada 2003-2020:

Judeţe Grupe de vârsta

2003 2005 2010 2015 2020

Caraş-Severin

3-6 ani

12200 12300 12200 11900 10800

7-14 ani

32300 29100 25200 25000 24200

15-24 ani

50000 50200 45500 36300 32500

Total 94500 91600 82900 73200 67500

Total Regiunea Vest

3-6 ani

71300 71400 68200 66000 60400

7-14 ani

189100 170900 145000 139700 134500

15-24 ani

291100 290000 263700 213900 186800

Total 551700 532300 476900 419600 381800

România

3-6 ani

854300 867600 827000 793000 715000

7-14 ani

2130600 1941400 1717600 1673500 1595700

15-24 ani

3388300 3317700 2906300 2358100 2121500

Total 6373200 6126600 5450900 4824500 4432200

Sursa: INS , Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, p.34-37. Evoluţia populaţiei pe grupe preşcolare şi şcolare în 2003-2015-2025

Sursa: INS, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 În perspectivă, numărul populaţiei judeţului Caraş-Severin şi implicit al populaţiei şcolare este prognozat să scadă constant, până în anul 2025. Pe ansamblul populaţiei preşcolare şi a celei şcolare din judeţul Caraş-Severin avem de-a face cu o scădere de circa 30.400 de persoane, repartizate după cum urmează: circa 21.300 de persoane pentru intervalul 2003-2015 şi circa 9.100 de persoane pentru intervalul 2015-2025.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

3-6 7-14 15-24 Total

grupa de vârstă

Evoluţia populaţiei judeţului Caraş-Severin pe grupe de vârstă (preşcolare

şi şcolare) în 2003, 2015 şi 2025

2003 2015 2025

Page 29: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Șco

ala

Car

aș-S

eve

rin

ean

ă

Seri

a II

I Nr.

1(5

1)

2

9

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Populaţia preşcolară (3-6 ani) a judeţului Caraş-Severin va scădea în prima perioadă de prognoză (până în 2015) mai lent (o scădere de circa 300 de persoane), urmând ca în a doua perioadă (până în 2025) să avem de-a face cu o scădere mult mai accentuată (mai puţin cu circa 2.400 de persoane). Populaţia şcolară angrenată în primul şi al doilea ciclu de educaţie (populaţia din grupa 7-14 ani) va cunoaşte o evoluţie diferită. Aici avem de-a face cu o scădere foarte mare a populaţiei pentru prima perioadă (până în 2015, populaţia va scădea cu circa 7.300 de persoane). Pentru perioada 2015-2025 este prevăzută o scădere mai mică de circa 2.600 de persoane. Populaţia între 15 şi 24 de ani se înscrie şi ea foarte bine în linia de scădere generală a populaţiei judeţului Caraş-Severin.Tendinţa de scădere a populaţiei regiunii VEST şi a judeţului Caraş–Severin, manifestată cu precădere la nivelul populaţiei de vârstă şcolară (rata medie de scădere este prognozată la nivelul de 1.000 elevi/an) reprezintă un aspect care nu este deloc încurajator pentru învăţământ în general, şi pentru cel profesional şi tehnic, în special. Analiza comparativă a populatiei şcolare şi preşcolare pentru anul şcolar 2013-2014 şi anul şcolar 2014-2015 POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI PREŞCOLARĂ în anul şcolar 2013-2014

Nr. crt.

Nivel / unitate de învăţământ

Număr total copii/ elevi

Tipuri / Forme de învăţământ

Zi Seral

FR / alte situaţii

1. Grădiniţe 7931 7931 0 0

2. Şcoli primare 12.434 12.387 0 47 A

doua şansă

3. Şcoli gimnaziale

11.352 10.975 0 377 A doua şansă + FR

4. Licee, colegii 11.923 9.813 2.110 0

5. Liceu pentru elevi cu CES

70 70 0 0

6. Școală profesională

277 0 277 0

7. Şcoli speciale (preşcolar, primar şi gimnazial)

455 455 0 0

8. Postliceal / Școli de maiștri

1083 1083 0 0

TOTAL 45.525 42.714 2.387 424

POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI PREŞCOLARĂ în anul şcolar 2014-2015

Nr. crt.

Nivel / unitate de învăţământ

Număr total copii/ elevi

Tipuri / Forme de învăţământ

Zi Seral

FR / alte situaţii

1. Grădiniţe 7636 7636 0 0

2. Şcoli primare 12.056 12.000 0 56 A

doua şansă

3. Şcoli gimnaziale

11.073 10.708 0 365 A doua şansă + FR

4. Licee, colegii 11.154 8979 2175 0

5. Liceu pentru elevi cu CES

7 7 0 0

6. Școală profesională

546 0 546 0

7. Şcoli speciale (preşcolar, primar şi gimnazial)

449 449 0 0

8. Postliceal / Școli de maiștri

1416 1307 109 0

TOTAL 44337 41086 2830 421

O provocare pentru sistemul de învăţământ este aceea a restructurării reţelei şi ofertei şcolare ţinând cont de evoluţia factorului demografic, respectiv de scăderea în timp a numărului de clase şi al cadrelor didactice. Studiul demografic arată şi necesitatea unor măsuri de prevenire şi combatere a abandonului şcolar, de atragere şi menţinere o perioadă mai lungă a elevilor în sistem pentru a obţine calificări mai înalte. În perioade de recesiune demografică, poate fi necesară introducerea unui sistem de evaluare a instituţiilor de învăţământ pe baza unor indicatori de performanţă şi, pe termen lung este necesar un sistem de indicatori de performanţă pentru profesori. Principalele concluzii desprinse din acest studiu sunt că în judeţ se poate preconiza o scădere semnificativă a populaţiei şcolare, scădere care va fi transferată peste câţiva ani şi în rândul forţei de muncă. Nu numai că avem nevoie de mai multă forţă de muncă calificată şi de niveluri mai înalte de calificare pentru a putea să reducem decalajul faţă de ţările comparabile din Europa – România trebuie, în acelaşi timp, să facă astfel încât un procent mai mare de elevi să obţină calificări mai înalte pentru a compensa scăderea numărului de absolvenţi. Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru sistemul românesc de învăţământ. Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Caraş-Severin, la solicitarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin, a realizat un studiu de specialitate (expertiză) pentru fundamentarea planului de şcolarizare, din perspectiva argumentelor pedagogice, psihologice, sociologice şi economice. În elaborarea lui au fost implicaţi profesorii consilieri din centrele şi cabinetele şcolare, specialişti, din cadrul CJAP- CS, cadre didactice de la toate nivelurile de învăţământ, sindicatele din învăţământ, autorităţile locale (Prefectură, ConsiliulJudeţean, consilii locale etc.) şi Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională (CLDPS). Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PRAI), Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI) şi Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) sunt

Page 30: -SEVERINEAN DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ș CARAȘ ...copiilor din mediul rural teama de competiție cu colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai școlilor din mediul

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Școala C

araș-Seve

rine

ană Se

ria III Nr. 1

(51

)

30

documente de planificare elaborate în parteneriat, care stau la baza procesului de fundamentare a cifrei de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2015-2016. Componentele acestui studiu au vizat: analiza cuprinderii absolvenţilor clasei a VIII-a pentru continuarea studiilor prin ciclul inferior al liceului şi prin şcoli de arte şi meserii; oferta educaţională structurată pe rute educaţionale prin tipurile de şcoli din cadrul reţelei din zonă sau zonele apropiate; analiza opţiunilor elevilor clasei a VIII-a, promoția 2015; identificarea calificărilor profesionale pentru care, în conformitate cu PLAI şi PRAI, se va organiza şcolarizarea prin unitatea de învăţământ, pe baza tendinţelor de dezvoltare socială, economică şi a prognozei ocupării forţei de muncă, dar şi a acelor calificări profesionale solicitate pe piaţa muncii pentru care nu există resursele necesare organizării şcolarizării; identificarea centrelor zonale din mediul rural care pot organiza clase de învăţământ profesional (şcoli de arte şi meserii şi, după caz, şi anul de completare)şi învăţământ liceal-filiera tehnologică (ciclul inferior şi, după caz, ciclul superior al liceului), precum şi învăţământ postliceal; alte aspecte care vizează opțiunile școlare ale elevilor pentru continuarea studiilor la nivel liceal.

TEORETIC / VOCAȚIONAL

matematică-informatică 367

științele naturii 328

filologie 478

științe sociale 83

sportiv 143

teologic 34

pedagogic 69

militar 40

artistic 110

TOTAL 1652

TEHNOLOGIC

mecanică 269

electromecanică 74

electronică automatizări 31

electric 19

chimie industrială 3

materiale de construcții 5

construcții, instalații și lucrări publice 12

industrie textilă și pielărie 4

tehnici poligrafice 2

producție media 7

fabricarea produselor din lemn 38

agricultură 20

industrie alimentară 13

silvicultură 26

protecția mediului 46

comerț 13

economic 78

turism și alimentație 108

estetica și igiena corpului omenesc 19

TOTAL 787

Nu stiu/nu răspund 7

Total general 2446

În studiul realizat a fost cuprinsă, exhaustiv, întreaga populație școlarizată. Au fost chestionați un număr de 2446 de elevi de clasa a VIII-a înmatriculați la unitățile de învățământ din județ. Pentru construcția decizională a ofertei educaționale, un prim aspect vizat în acest studiu a fost reprezentat de opțiunile elevilor pentru domeniile prezente în oferta educațională a unităților de învățământ existente în județ și nu numai – cazul filierei vocaționale cu profil militar. S-a constatat o concentrare masivă a elevilor pentru domenii teoretice/vocaționale (1652 de opțiuni) și cele tehnice (787 opțiuni), înregistrând ponderi mai scăzute. Un număr de 5 domenii ofertate în filiera tehnică nu înregistrează numărul minim pentru formarea unei clase. Pe domeniile din filiera teoretică, ordinea opțiunilor este în mare măsură influențată și de performanțele școlare ale elevilor. Astfel, 478 elevi optează pentru profilul filologie, 367 pentru cel de matematică informatică, 328 științele naturii, respectiv 83 științele sociale.

Inspector şcolar pentru management educaţional

Prof. CONSTANTIN NICOLAESCU