apa minerala din romania

Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investiții lor Străine

APE MINERALE

POTENȚIALUL DE EXPORT AL ROMÂNIEI

Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine ▫ Romania Trade and Invest Direcția Analize Piață ‐ Publicații

Autor:

Marie‐Jeanne Dumitrescu

Coordonator:

Alina Beldescu

© Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine, 2012

Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă, înregistrată într‐un sistem

de redare sau transmisă în orice formă sau prin orice mijloace, electronice, electrostatice, bandă magnetică,

mecanică, fotocopiere sau de altă natură, fără permisiunea prealabilă în scris din partea Centrului Român

pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine.

Studiul Potențialul de export al României: APE MINERALE aparține colecției

Produse româneşti cu potențial de export ‐ lucrări de analiză de piață pentru

evaluarea posibilităților de dezvoltare a exporturilor româneşti pe piețe extra‐

comunitare.

Lucrările urmăresc să pună în evidență dimensiunea şi structura cererii de import

pentru produsele româneşti pe aceste piețe şi, după caz, condițiile preferențiale de

acces pe piață pentru produsele comunitare, stabilite de Uniunea Europeană în

relațiile comerciale cu terțe țări.

Evidențierea potențialului de export al României pentru aceste produse s‐a realizat

pe baza prelucrării şi interpretării celor mai recente date şi informații de comerț

exterior publicate de instituții naționale şi internaționale de profil, constituind

rezultatul unei cercetări de piață cu precădere de tip statistic.

Lucrarea se adresează factorilor de decizie implicați în elaborarea strategiei de

dezvoltare a relațiilor comerciale externe ale României, precum şi mediului de afaceri

şi IMM‐urilor din țara noastră, caracterul orientativ al informațiilor fiind un punct de

plecare pentru fundamentarea deciziei de diversificare a ofertei de export pe piețele

existente şi de pătrundere pe noi piețe de desfacere pentru produsele româneşti.

Studiul poate fi vizualizat la www.romtradeinvest.ro.

Potențialul de export al României APE MINERALE

Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine

Cuprins

Capitolul I Piața globală a apelor îmbuteliate 1

Capitolul II Piața românească a apelor minerale 4

Capitolul III Comerțul global cu ape minerale 9

Capitolul IV Comerțul cu ape minerale al României 11

Capitolul V Potențialul de export ale României în sectorul apelor minerale. Taxe vamale aplicate de unele țări terțe la importurile de ape minerale

din Uniunea Europeană.

14


Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine 1

Capitolul I

Piața globală a apelor îmbuteliate

Apa îmbuteliată constituie segmentul cu cel mai rapid ritm de

expansiune de pe piața globală a băuturilor. Potrivit unui raport al Global

Industry Analysts Inc., vânzările globale de apă îmbuteliată sunt

preconizate să ajungă la 65,0 miliarde USD în anul 2012, fiind stimulate

de creşterea populației, structura cheltuielilor de consum, tendințele

privind stilul de viață şi sporirea conştientizării beneficiilor pentru sănătate ale consumului de apă.

În anul 2011, vânzările globale de apă îmbuteliată s‐au cifrat la 86,4 miliarde USD, în creştere

cu 41,8% față de anul 2006. Vânzările cantitative au marcat o creştere cu 51% în ultimii 5 ani,

ajungând în 2011 la 174,3 miliarde litri.

Apa îmbuteliată este cel mai dinamic segment de pe piața băuturilor răcoritoare, având o

pondere de 38% în totalul vânzărilor. Marile companii producătoare caută, în prezent, să pătrundă pe

piețele în curs de dezvoltare, cu un potențial imens de consum, precum Asia şi Orientul Mijlociu.

China este o astfel de piață, vânzările de apă îmbuteliată înregistrând o evoluție exponențială în

ultima decadă, de la 8 miliarde litri în anul 2000 la circa 21 miliarde litri în anul 2009.

Piața globală a apelor îmbuteliate este dominată de Europa şi SUA, care cumulează împreună

circa 55% din vânzările valorice la nivel global. Apa îmbuteliată continuă să acapareze o pondere tot

mai mare pe segmentul băuturilor, fiind o alternativă sănătoasă la consumul de băuturi răcoritoare

carbonatate.

Europa este liderul necontestat al apelor carbonatate, cu o cotă de piață de 75% la nivel

mondial. Europa de Vest cuprinde, totodată, țările cu cel mai mare consum individual de apă

îmbuteliată, între care Germania, Franța, Spania şi Italia.

Apa plată (necarbonatată) domină, însă, livrările de ape îmbuteliate, cu o pondere de 80 – 85%

în totalul vânzărilor, cantitative, dar şi valorice. Apa plată este preconizată să ofere cele mai mari

oportunități de creştere, depăşind de 3‐4 ori ritmul de creştere a vânzărilor de apă carbonatată. Astfel,

numai în SUA, vânzările de apă plată sunt estimate să ajungă la 15,1 miliarde USD în anul 2012.



Cea mai mare provocare pentru majoritatea companiilor producătoare o constituie inovarea

de produse şi diferențierea acestora, având în vedere natura absolut simplă a produsului.

Recipientele reprezintă o componentă importantă a produsului, cu o pondere de circa 47% în costul

de producție. Aspectul, greutatea şi prețul produsului constituie, de asemenea, componente

importante.

Industria apelor îmbuteliate este în continuă schimbare. Obstacolele privind intrarea pe piață

sunt destul de puține şi se reduc din ce în ce mai mult. Marile companii îşi consolidează poziția pe

piață prin preluarea unor mici operatori locali sau de nişă în scopul extinderii capacității de producție

sau a portofoliului de produse, ceea ce va duce la un grad mare de concentrare a pieței. Marketingul

şi promovarea produselor, ambalarea, distribuția, prețul şi tehnologia de producție vor constitui

factori determinanți pentru lărgirea cotei de piață a producătorilor.

La nivel global, marile companii producătoare de ape îmbuteliate includ Aqua Gold

International Inc., Boreal Water Collection Inc., China Water & Drinks Inc., Groupe Danone, Danone Naya

Waters Inc., Isbre Holding Corp., Nestle SA, PepsiCo, Quilmes Industrials Sa‐Adr., Saint Elie, San Miguel

Corporation şi The Coca‐Cola Company.

Încă de la apariția pe piață, vânzările de ape îmbuteliate, indiferent de proveniența acestora,

de la un izvor natural sau o sursă de apă minerală, au crescut cu 12% anual. Deşi cel mai rapid ritm

de consum se înregistrează în Asia şi America de Sud, America de Nord domină piața în ceea ce

priveşte nivelul total al consumului.

În Europa, consumul de apă îmbuteliată creşte constant, Bătrânul Continent având o tradiție

îndelungată în comercializarea apelor îmbuteliate. Datele statistice ale EFBW (European Federation of

Bottled Water) indică faptul că, în Uniunea Europeană, consumul individual de apă îmbuteliată

variază de la o țară la altă, situându‐se, în medie, la 105 litri/an. Finlanda înregistrează cel mai scăzut

nivel al consumului individual de apă îmbuteliată, cu 16 litri/an, în timp ce în Italia acesta ajunge la

aproape 200 litri anual. Germania urmează Italiei cu un consum individual de 165 litri/an, apoi

Spania cu 123,5 litri/an, Belgia cu 120,4 litri/an şi Franța cu 115,8 litri/an.

Apa îmbuteliată a devenit un produs de mare necesitate în Europa. Astfel, în anul 2009,

vânzările de apă îmbuteliată au deținut o pondere de 44% în volumul vânzărilor de băuturi non‐

alcoolice şi de 32% în valoarea acestor vânzări. Din volumul vânzărilor totale, 84% reprezintă

vânzările de ape minerale şi 13% vânzările de ape naturale (de izvor) – ambele provenind din surse



naturale – în timp ce vânzările de apă de masă au cumulat o pondere de numai 3%. Totodată,

statisticile europene indică faptul că vânzările de apă minerală carbonatată dețin o pondere de 44% în

totalul vânzărilor de apă minerală naturală, restul de 56% reprezentând vânzările de apă minerală

plată.

Pe piețele europene se comercializează patru sortimente de apă îmbuteliată – apă minerală

naturală, apă de izvor, apă de masă şi apă medicinală. Apa minerală naturală domină topul

vânzărilor, având cea mai mare cotă de piață între aceste sortimente. Apa minerală naturală este

produsul obținut dintr‐o sursă naturală aflată în mediu subteran, aceasta fiind protejată împotriva

poluării prin managementul prudent al zonei de capturare a apei şi utilizarea unor materiale

corespunzătoare pe tot parcursul procesului de producție, de la exploatarea sursei până la

îmbutelierea propriu‐zisă a produsului.



Capitolul II

Piața românească a apelor minerale

România deține circa 60% din rezervele de apă minerală ale Europei. Din păcate, numai 20%

din aceste rezerve sunt exploatate. Datorită structurii geologice a subsolului, România posedă imense

rezerve de apă minerală, adunate în circa 2000 de izvoare. În acest context, cea mai mare pondere o

dețin apele minerale naturale carbonatate.

Fiecare izvor de apă minerală naturală are o compoziție distinctă şi consistentă de minerale,

variind de la un conținut mineral foarte scăzut, de sub 50 mg/litru, la un conținut mineral ridicat, de

peste 1500 mg/litru. Pe piața românească, 55% din apele minerale comercializate au un conținut

mediu de minerale, 35% un conținut slab de minerale şi 10% sunt puternic mineralizate. Peste 45%

din conținutul de minerale este dat de structura rocilor din zona izvoarelor – roci calcaroase, andezit,

conglomerate, roci piroclastice (circa 25%), depozite sedimentare detritice (aproximativ 25%) şi şisturi

cristaline (5%).

Astfel, apele minerale din România sunt, în general, bicarbonatate clorurate, sulfatate, calcice,

sodice, magneziene şi feruginoase. Apele minerale sodice şi calcice se găsesc, în general, în regiunile

din nordul şi vestul țării, în timp ce în regiunea centru‐est se regăsesc, cu precădere, apele minerale

magneziene, sodice şi feruginoase.

În ceea ce priveşte industria apelor îmbuteliate, Rio Bucovina apreciază că, anual, în România,

se îmbuteliază circa 11,3 milioane hectolitri, consumul intern cifrându‐se la 35 milioane hectolitri şi

având un ritm modest de creştere de 5% de la an la an.

În anul 2011, vânzările de apă îmbuteliată de pe piața internă s‐au cifrat la circa 333 milioane

Euro, corespunzătoare unui volum de 12 milioane hectolitri. Aceasta indică un consum individual de

aproximativ 55 litri/locuitor, în creştere cu 3% față de anul 2010.

Românii preferă, în proporție covârşitoare (99%), mărcile autohtone de apă minerală naturală,

datorită reputației acestora, precum şi prețului competitiv față de cel al mărcilor de import. În ultimii

3 ani, ponderea consumului de apă minerală plată în totalul consumului de apă îmbuteliată a crescut

la 40%, restul revenind apei minerale carbonatate, deşi, în urmă cu 20 de ani, majoritatea

consumatorilor români opta, aproape în exclusivitate, pentru apa minerală carbonatată.



În ceea ce priveşte modalitatea de ambalare a apelor îmbuteliate, cel mai popular format îl

reprezintă recipientul PET de 2 litri, urmat de cel de 5 litri.

Piața românească a apelor minerale este dominată de producătorii locali, mulți dintre aceştia

cu o tradiție îndelungată în exploatarea şi comercializarea de ape minerale atât pe piața internă, cât şi

pe piețele externe. Marii producători şi îmbuteliatori de ape minerale din România sunt Romaqua

Group (care deține brandul Borsec), Coca‐Cola Hellenic Bottling Corporation (brandurile Dorna, Izvolrul

Alb, Poiana Negri), European Drinks (brandurile Izvorul Minunilor şi Hera), Rio Bucovina (brandul

Bucovina), United Romanian Breweries Bereprod (brandul Bilbor), SC Vitarom SRL (Roua Munților), Jean

Valvis (Aqua Carpatica), SC Apollini Company SRL (Perenna Premier), SC Nicoltana SRL (Keia), Apemin

Tuşnad (Tuşnad), Apemin Zizin (Zizin), SC Perla Harghitei SRL (Perla Harghitei).

Potrivit Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), cota de piață a celor mai vândute

branduri din România este: Borsec – 17,1%; Izvorul Minunilor (Stâna de Vale) – 15,2%; Izvorul

Minunilor (Rieni) – 11,6%; Perla Harghitei – 11%; Biborțeni – 6,4%; Dorna – 5,4%, Harghita – 5,2%; Poiana

Negri – 3,4%. Între 2‐3% revin mărcilor Carpatina, Buziaş, Lipova, Băile Lipova şi Tuşnad.

1 7 ,1 %1 5,2%

1 1 ,6%1 1 ,0%

6,4%5,4% 5,2%

3,4%

0,0%

4 ,0%

8 ,0%

1 2 ,0%

1 6 ,0%

Borsec Izvoru lMinu nilor(Stâna de

V ale)

Izvoru lMinu nilor

(Rieni)

PerlaHargh itei

Biborţeni Dorna Harghita PoianaN egri

Rom â n ia - Cot a de pia ţă a celor m a i com ercia liza t e bra ndu ri de a pă m inera lă

Sursa: SNAM



România este atât o piață în creştere pentru consumul de ape minerale, cât şi o sursă

importantă de izvoare naturale, cu un sector local în expansiune şi orientat către exploatarea

potențialului de export.

Potrivit Societății Naționale a Apelor Minerale, în ultimii 20 de ani, producția de ape minerale a

României a crescut considerabil, de circa 4 ori, de la numai 210 milioane litri în 1990 la 920 milioane

litri în anul 2010. În perioada 2006 – 2010, producția de ape minerale a evoluat relativ constant,

înregistrând variații modeste în jurul unui volum mediu de 900 milioane litri.

Consumul individual de ape minerale în România a crescut de peste 6 ori, de la numai 7

litri/an în 1990 la peste 40 litri/an în 2010, datorită, în primul rând, disponibilității tot mai mari a

acestor ape pe piață, conştientizării beneficiilor consumului de apă în detrimentul altor băuturi

răcoritoare şi modificării stilului de viață al consumatorilor români. În ultimii 5 ani, consumul

individual de apă minerală a urmat un trend constant crescător, nivelul maxim al consumului

înregistrându‐se la nivelul anului 2008, aproximativ 50 litri, cererea fiind stimulată şi de vremea

deosebit de călduroasă din sezonul de vară. Cu toate acestea, România se regăseşte printre țările cu

cel mai scăzut consum de apă îmbuteliată din Europa.

Pentru anul 2012, Rio Bucovina anticipează o creştere cu 3 ‐ 5% a consumului de apă minerală

în România.

857

1 021 1 0421 000

920

0

2 00

4 00

6 00

8 00

1 000

1 2 00

m ilioa n e litr i

2 006 2 007 2 008 2 009 2 01 0

Rom â n ia - Produ cţ ia de a pă m in era lă , 2006 - 2010

Sursa: SNAM



Apele minerale reprezintă unul dintre puținele sectoare care nu au atras investiții străine pe

scară largă, deşi veniturile generate de industria de profil sunt constante iar materia primă este

disponibilă la un preț scăzut.

O investiție pe termen lung constă în obținerea autorizației de exploatare sau concesionarea

izvoarelor minerale, construirea unei fabrici de îmbuteliere şi asigurarea unei puternice rețele de

distribuție.

Pentru companiile care doresc să investească în exploatarea apelor minerale este important de

reținut faptul că Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM) derulează licitații în vederea obținerii

autorizației de prospectare a izvoarelor.

Din totalul izvoarelor aflate în exploatare, în prezent, circa 75% sunt exploatate în parteneriat

public‐privat de către Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM). Această companie explorează 32

de perimetre şi 71 de surse pentru exploatarea apelor minerale de către producători.

ANRM emite, de asemenea, licențe de forare şi exploatare a izvoarelor pe o perioadă de 20 de

ani. Dacă descoperă un izvor cu apă de calitate, SNAM întocmeşte documentația necesară pentru

organizarea de către ANRM a licitației pentru atribuirea licenței de exploatare a noii surse.

39,9

48,6 49,647 ,6

43,8

0

2 5

5 0

lit r i/locu it or

2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 1 0

Rom â n ia - Con su m u l in div idu a l de a pă m in er a lă , 2006 - 2010

Sursa: SNAM



SNAM plăteşte redevențe către ANRM în valoare de 4 Euro/1000 litri exploatați prin

concesiuni, în timp ce companiile care au concesionat sursele de exploatare plătesc lunar redevențe

către SNAM în valoare de 7 Euro/1000 litri.

Potrivit Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), pe teritoriul României se găsesc circa

2000 de izvoare de ape minerale, unele aflate deja în exploatare, altele aflate încă în etapa de

explorare. Aceste izvoare sunt distribuite îndeosebi în regiunile de nord, centru şi vest ale țării, după

cum urmează:

În nord:

‐ ape minerale bicarbonatate sodice – Certeze, Târgu Lăpuş, Borşa‐Valea Vinişorului

‐ ape minerale bicarbonatate calcice – Poiana Cosnei, Dorna Cândrenilor, Roşu, poiana Negri,

Toşorog, Moara Dracului (necarbonatată)

‐ ape minerale necarbonatate magnezice – Iaşi Copou

‐ ape minerale clorurate‐sodice – Iaşi Nicolina (balneoterapeutice)

În vest:

‐ ape minerale bicarbonatate şi necarbonatate calcice – Lipova, Boholt, Băcâia, Băile Herculane

(Domogled), Rieni, Stâna de Vale

‐ ape minerale bicarbonatate sodice – Sacoşu Mare, Buziaş II

‐ ape minerale sulfatate‐sodice – Vata de jos (balneoterapeutice)

În centru:

‐ ape minerale bicarbonatate calcice‐magneziene – Borsec, Biborțeni, Bodoc

‐ ape minerale bicarbonatate calcice‐sodice – Tuşnad, Malnaş Băi, Zizin

‐ ape minerale bicarbonatate sodice – Siculeni, Jigodin, Târgu Secuiesc, Covasna

(balneoterapeutice)



Capitolul III

Comerțul global cu ape minerale

În perioada 2006 – 2010, comerțul global cu ape minerale a înregistrat un trend sinuos, însă,

pe ansamblul perioadei, se constată o scădere cu numai 2%. Astfel, în anul 2010, comerțul global cu

ape minerale s‐a cifrat la circa 3,2 miliarde Euro, în scădere cu 11% față de anul de referință, însă în

revenire cu circa 6% față de anul anterior, când marile piețe internaționale au fost vizibil afectate de

recesiune. Revenirea s‐a datorat, în mare parte, refacerii exporturilor, care au marcat o creştere de

aproape 8% față de anul 2009, ritm dublu față de ritmul de refacere a importurilor. De altfel, în anul

2009 s‐a înregistrat şi minimul valoric al comerțului global cu ape minerale din ultimii 5 ani,

determinat de restrângerea, în proporții similare, a exporturilor şi importurilor globale (‐21% şi,

respectiv, ‐20%). În aceste condiții, deşi balanța comercială a apelor minerale a evoluat negativ de‐a

lungul întregii perioade de analiză, la nivelul anului 2010, aceasta a înregistrat deficitul minim al

ultimilor 5 ani, de numai 55 milioane Euro.

1 859 1 847 1 933

1 548 1 609

1 7 09 1 6861 830

1 4441 554

-1 50 -1 61 -1 03 -1 04 -55

-5 00

0

5 00

1 000

1 5 00

2 000

Milioa n e Eu r o

2 006 2 007 2 008 2 009 2 01 0

Ba la n ţa com ercia lă globa lă a a pelor m in era le, 2006 - 2010

Sold Im por tu r i Ex por tu r i

Sursa: ITC/UNCTAD/WTO; CRPCIS – prelucrare date



Top 5 exportatori mondiali de ape minerale, care cumulează peste 70% din totalul

exporturilor mondiale, este format din Franța, Italia, Belgia, SUA şi Fiji.

SUA, Japonia, Germania, Belgia şi Marea Britanie sunt primii 5 importatori de ape minerale la

nivel global, cumulând o pondere de aproximativ 55% în totalul importurilor mondiale.

În anul 2010, cele mai ridicate prețuri la exportul de ape minerale au fost obținute de Fiji,

Noua Zeelandă, Japonia, Singapore, Norvegia, Irlanda şi Thailanda, nivelul acestora variind între 500

şi 1000 Euro/tonă. Prețul la exportul de ape minerale obținut de exportatorii români s‐a situat puțin

peste 150 Euro/tonă, nivel inferior prețului mediu global, de aproximativ 270 Euro/tonă (sursa:

ITC/UNCTAD/WTO Trademap)

Cei mai dinamici furnizori de ape minerale de pe piața internațională, în anul 2010, au fost

Kazakhstan, Turcia, Danemarca şi Singapore (creştere cu peste 100% a exporturilor față de anul

anterior).

Principalii exportatori mondiali de ape minerale 2010

37 ,7 %

1 9,3%

7 ,0%4,2% 4,0% 3,3%

22,4%

2,1 %

Fr anţa Ital i a

Bel gi a SU A

Fi ji Ger mani a

Ar abi a Saudi tă Al tel e

Principalii importatori mondiali de ape minerale 2010

1 7 ,1 %

1 2,5%

9,5%

8,6%7 ,1 % 4,1 %

37 ,1 %

4,0%

SU A Japoni a

Ger mani a Bel gi a

Mar ea Br i tani e El v eţ i a

Canada Al tel e

Sursa: ITC/UNCTAD/WTO Trademap, CRPCIS – prelucrare date



Capitolul IV

Comerțul cu ape minerale al României

Comerțul românesc cu ape minerale a urmat un trend susținut crescător în ultimii 5 ani,

marcat de o uşoară involuție în anul 2009 indusă de criza economio‐financiară globală. Astfel, la

finele anului 2010, comerțul cu ape minerale al României s‐a cifrat la circa 6 milioane Euro, marcând

o creştere de peste 2 ori față de anul de referință 2006 şi o revenire cu 30,6% față de anul de criză 2009.

Această evoluție exponențială s‐a datorat avântului deosebit al importurilor în primii 2 ani de

analiză, continuat cu o creştere susținută în următoarea perioadă. De altfel, începând din anul 2007,

balanța comercială a apelor minerale a fost preponderent deficitară. Cu toate acestea, la nivelul

anului 2009, restrângerea comerțului total cu ape minerale s‐a datorat, în mare parte, contractării

semnificative a importurilor (‐23,3%), concomitent cu o diminuare cu 11,2% a exporturilor. Pe de altă

parte, în anul 2010, ritmul de refacere a importurilor (+37,6% față de anul 2009) a depăşit ritmul de

refacere a exporturilor (+22,5%).

1 7 992239

23552092

2563

7 88

1 990

31 7 6

2434

3349

1 01 1

249-821 -342 -7 86

-1 2 00

0

1 2 00

2 4 00

3 6 00

Milioa n e Eu r o

2 006 2 007 2 00 8 2 0 09 2 01 0

Ba la n ţa com ercia lă a a pelor m inera le 2006 - 2010

Sold Importuri Exporturi

Sursa: ITC/UNCTAD/WTO Trademap; CRPCIS – prelucrare date



Având în vedere caracteristicile naturale ale apelor minerale româneşti, România exportă, în

proporție de peste 50%, ape minerale carbonatate, 45% ape minerale necarbonatate, sub 2%

reprezentând ape carbogazificate.

În perioada 2006 – 2010, exporturile valorice de ape minerale au înregistrat o creştere medie

anuală de 8%, în timp ce volumul acestor exporturi s‐a caracterizat printr‐o creştere medie de 6% pe

an. România se regăseşte între primii 50 de mari exportatori de ape minerale la nivel global, cu o

pondere de 0,2% în exporturile mondiale.

Principalele piețe de desfacere ale exporturilor româneşti de apă minerală sunt Rep. Moldova,

Bulgaria, SUA, Canada, Ungaria, Italia, Grecia, Spania, Cipru şi Rep. Cehă. Aproximativ 78% din

exporturile româneşti sunt absorbite de primele 5 piețe, din care, 45% revin Rep. Moldova.

În ultimii 5 ani, importurile de apă minerală ale României au fost marcate de o evoluție

spectaculoasă (ritm mediu anual de creştere valorică de 38%), valoarea acestora crescând de peste 4

ori la finele anului 2010, numai în primii 2 ani înregistrând un avânt de peste 150%. În următorii 3

ani, importurile au urmat un trend crescător mai temperat şi chiar au punctat un regres important (‐

1 521 1 4841 428

1 223

1 368

265

7 33

907844

1 1 60

1 3 22 20 25 35

0

4 00

8 00

1 2 00

1 6 00

Milioa n e Eu r o

2 00 6 2 007 2 008 2 00 9 2 01 0

Din a m ica export u rilor rom â neşt i de a pe m in era le 2006 - 2010

Apă minerală carbogazificată

Apă minerală necarbonatată

Apă minerală carbonatată




23,3%) la nivelul anului 2009. Cu toate acestea, în anul 2010, importurile de apă minerală s‐au refăcut

la un nivel superior celui anterior declanşării crizei economice globale.

România importă, în principal, apă minerală necarbonatată (peste 70% din importuri), restul

reprezentând importuri de apă minerală carbonatată (21%) şi apă minerală carbogazificată (sub 5%).

Date fiind preferințele consumatorilor români pentru apele minerale locale, România ocupă

locul 55 în topul importatorilor mondiali, cu o pondere de numai 0,2% în valoarea importurilor

globale de ape minerale.

Primii 5 furnizori de apă minerală ai pieței româneşti sunt Franța, Bulgaria, Ungaria, Italia şi

Austria, care cumulează împreună circa 95% din importurile totale de ape minerale ale României.

Alți furnizori, cu ponderi sub 2%, sunt Serbia, Turcia, Croația, Grecia şi Rep. Moldova.

599

1 425

1 800 1 8475481

1 59

464555

464

7 1 7

30 1 01

821

1 23 1 51

0

5 00

1 000

1 5 00

2 000

Milioa n e Eu r o

2 006 2 0 07 2 00 8 2 00 9 2 01 0

Din a m ica im port u rilor rom â neşt i de a pe m in era le 2006 - 2010

Apă minerală carbogazificată

Apă minerală carbonatată

Apă minerală necarbonatată




Capitolul V

Potențialul de export al României în sectorul apelor minerale

În anul 2010, cele mai dinamice piețe de desfacere a exporturilor româneşti de apă minerală

au fost: Bulgaria (+124%), Italia (+64%), Columbia (+21%) şi Germania (+19%). Pe de altă parte, scăderi

semnificative ale exporturilor de apă minerală s‐au înregistrat în Japonia (‐49%), Slovacia (‐25%),

Georgia (‐18%) şi Taiwan (‐13%).

Piețele de desfacere a exporturilor de apă minerală necarbonatată nu sunt foarte diversificate,

astfel că Rep. Moldova absoarbe circa 64% din exporturile româneşti, fiind urmată de Bulgaria (16%),

Ungaria (6,7%), Italia (5,3%), Rep. Cehă, China, Marea Britanie, EAU şi altele, cu ponderi sub 2% în

totalul exporturilor de apă minerală necarbonatată.

În ceea ce priveşte exporturile de apă minerală carbonatată, acestea sunt îndeosebi

direcționate către Rep. Moldova (31% din exporturile totale de apă minerală carbonatată), SUA (16%),

Canada (15%) şi Ungaria (6,4%)., restul piețelor de export ale României absorbind sub 5% din

exporturile româneşti.

Exporturile de apă carbogazificată se concentrează pe câteva piețe, România având cea mai

mare cotă de piață în Grecia (57% din totalul exporturilor româneşti de apă carbogazificată), Spania

(23,3%) şi Italia (8,5%).

Dinamica exporturilor româneşti de apă minerală pe principalele piețe de desfacere

şi potențialul de import de apă minerală pe aceste piețe, 2006 ‐ 2010

2006‐2010 (%)

Piețe de export Export 2010

(Mii Euro)

Pondere în

exporturile

României

(%)

Creşterea medie anuală a

exporturilor româneşti pe

piețele partenere

Creşterea medie anuală

a importurilor țării

partenere

Top principali furnizori pe

piețele de export ale României,

la nivelul anului 2010*

Total 2.541 100,0 8 ‐2 ‐

1 Rep. Moldova 1.146 45,1 10 14 UA, GE, RU, CZ, FR

RO – loc 1

2 Bulgaria 255 10,0 124 20 FR, IT, HU, BE, NL

RO – loc 7

3 SUA 228 9,0 1 ‐2 IT, FR, FJ, NO, MX

RO – loc 15

4 Canada 208 8,2 12 11 FR, IT, US, FJ, PT

RO – loc 12



2006‐2010 (%)

Piețe de export Export 2010

(Mii Euro)

Pondere în

exporturile

României

(%)

Creşterea medie anuală a

exporturilor româneşti pe

piețele partenere

Creşterea medie anuală

a importurilor țării

partenere

Top principali furnizori pe

piețele de export ale României,

la nivelul anului 2010*

5 Ungaria 165 6,5 ‐8 9 HR, IT, AT, FR, CZ

RO – loc 7

6 Italia 96 3,8 64 2 FR, SI, UK, DE, NL

RO – loc 16

7 Grecia 82 3,2 4 ‐11 FR, BE, IT, DK, GE

RO – loc 4

8 Spania 75 2,9 10 ‐12 FR, PT, IT, DE, UK

RO – loc 7

9 Alte țări 50 2,0 50 ‐ SA, RU, PL, NL, TW

RO – loc 11

10 Cipru 32 1,2 ‐ 15 GR, FR, UK, NL, GE

RO ‐ loc 12

11 Rep. Cehă 29 1,2 ‐6 5 SK, FR, PL, DE, IT

RO – loc 12

12 Marea Britanie 29 1,2 1 ‐7 FR, BE, IT, DE, IE

RO – loc 28

13 Germania 29 1,1 19 ‐7 FR, IT, NL, AT, CH

RO – loc 21

14 Israel 26 1,0 ‐8 12 IT, FR, GE, TR, UA

RO – loc 7

15 Taiwan 19 0,7 ‐13 ‐5 FR, CA, IT, US, AT

RO – loc 13

16 Egipt 19 0,7 ‐ ‐ FR, IT, US, DE, TR

RO – loc 15

17 EAU 10 0,4 ‐ 11 FR, IT, SA, OM, UK

RO – loc 29

18 Australia 8 0,3 ‐ 11 IT, FR, NO, NZ, MY

RO – loc 38

19 Bahrain 6 0,2 ‐ 18 SA, FR, AE, UK, IT

RO – loc 21

20 China 6 0,2 ‐ 6 FR, IT, FJ, KR, JP

RO – loc 27

21 Slovacia 6 0,2 ‐25 13 CZ, PL, DE, FR, AT

RO – loc 13

22 Columbia 5 0,2 21 44 FR, MX, IT, PA, EC

RO – loc 6

23 Japonia 4 0,1 ‐49 ‐5 FR, US, KR, CA, IT

RO ‐ loc 29

Notă: UA – Ucraina; GE – Georgia; RU – Rusia; CZ – Rep. Cehă; FR – Franța; IT – Italia; HU – Ungaria; BE – Belgia; NL – Olanda; FJ – Fiji; NO –

Norvegia; MX – Mexic; US – SUA; PT – Portugalia; HR – Croația; AT – Austria; SI – Slovenia; UK – Marea Britanie; DE – Germania; DK –

Danemarca; SA – Arabia Saudită; PL – Polonia; TW – Taiwan; GR – Grecia; SK – Slovacia; IE – Irlanda; CH – Elveția; TR – Turcia; CA – Canada; AU

– Australia; OM – Oman; NZ – Noua Zeelandă; MY – Malaysia; AE – Emiratele Arabe Unite; KR – Coreea de Sud; JP – Japonia; PA – Panama; EC –

Ecuador; RO ‐ România




În anul 2010, principalii competitori ai României pe piețele de export relevante au fost:

În Rep. Moldova: România deține cea mai mare cotă de piață, cu o pondere de circa 70% în

totalul importurilor moldovene, fiind urmată de Ucraina (12,6%), Georgia (6,5%), Rusia (5,9%)

şi Rep. Cehă (3,2%).

În Bulgaria: Franța (cu o pondere de 38,8% în totalul importurilor bulgare de apă minerală),

Italia (38,6%), Ungaria (5,9%), Belgia (3,7%) şi Olanda (3,4%). România a ocupat locul 7 în

totalul importurilor de apă minerală ale Bulgariei, cu o cotă de piață de 1,4%.

În SUA: Italia (cu o pondere de 32,3% în totalul importurilor americane de apă minerală),

Franța (27,5%), Fiji (20,5%), Norvegia (6,0%) şi Mexic (3,9%). România a deținut o cotă de piață

de 0,1%, clasându‐se pe locul 15 în topul furnizorilor de apă minerală ai SUA.

În Canada: Franța (cu o pondere de 41,4% în totalul importurilor canadiene de apă minerală),

Italia (31,0%), SUA (16,6%), Fiji (3,5%) şi Portugalia (1,5%). România a ocupat locul 12 în totalul

importurilor de apă minerală ale Canadei, având o pondere de 0,3%.

În Ungaria: Deşi se învecinează la sud cu țara noastră, România ocupă numai locul 7 în topul

furnizorilor de pe piața ungară, având o cotă de piață modestă, de numai 3,1%. Piața Ungariei

este dominată de apele minerale din Croația(38,3% în totalul importurilor de apă minerală ale

Ungariei), Italia (26,1%), Austria (13,8%), Franța (9,5%) şi Rep. Cehă (3,3%).

Pe ansamblu, piețele de desfacere pentru apele minerale produse în România au evidențiat

pentru dinamica cererii de import trei tendințe majore:

Piețe cu potențial în creştere atât pentru aprovizionările de pe plan internațional, cât şi pentru

cele din România – Rep. Moldova, Bulgaria, Canada, Columbia, Australia, EAU, Bahrain,

China, Cipru

Piețe cu tendință de creştere modestă atât la importul total de ape minerale, cât şi la

importurile din România – Marea Britanie, Germania, Italia, SUA

Piețe care au înregistrat creşteri modeste ale cererii de ape minerale din import, dar, în acelaşi

timp, şi‐au restrâns cererea din România – Ungaria, Japonia, Grecia, Spania, Rep. Cehă,

Taiwan, Israel, Slovacia.

Există, de asemenea, piețe de desfacere care au înregistrat creşteri semnificative ale cererii în

ultimii 5 ani, însă România nu se numără printre furnizorii acestor piețe. Între piețele a căror cerere a

înregistrat creşteri în intervalul 10 – 50% se numără: Polonia, Vietnam, Chile, Mexic, Coreea de Sud,

Azerbaidjan, Kazakhstan, Belarus, Ucraina, Panama, Malta, Indonezia şi Brazilia. Piețe cu ritmuri de

creştere a cererii mai moderate, de până la 10%, sunt: Slovenia, Oman, Qatar, Singapore, Finlanda,

Rusia, Elveția, Muntenegru, Thailanda, Bosnia ‐ Herțegovina, Estonia, Maroc, Olanda, Austria şi

Croația. Ținând seama de proximitatea acestor piețe, taxele vamale aplicate de aceste țări la

importurile din Uniunea Europeană, formalități vamale, documentație vamală, cerințele de

comercializare pe aceste piețe (standarde de ambalare, etichetare, transport, cerințe sanitare, structură

minerale conținute de apă, procent de mineralizare şi de carbonatare a apelor minerale, etc.), profilul



şi preferințele consumatorilor locali, exportatorii români de ape minerale ale căror livrări pe piețele

tradiționale s‐au restrâns sau care doresc să se extindă pe noi piețe pot analiza posibilitatea orientării

către piețele menționate.

Taxe vamale aplicate de unele țări terțe la importurile de ape minerale din Uniunea Europeană

Taxă vamală aplicată în anul 2012 Importator

MFN1 GEN2 UE3

Vietnam 35% 52,5% ‐

Chile 6% ‐ 0%

Mexic 20% ‐ 0%

Coreea de Sud 8% 8% 6,6%

Azerbaidjan 0,2 USD/litru ‐ ‐

Kazakhstan 15%, dar nu mai puțin de 0,07 EUR/litru ‐ ‐

Belarus 15%, dar nu mai puțin de 0,07 EUR/litru

Panama 10% ‐ ‐

Ucraina 10% 10% ‐

Indonezia 5% ‐ ‐

Brazilia 20% ‐ ‐

Oman 5% ‐ ‐

Qatar 5% ‐ ‐

Singapore 0% ‐ ‐

Rusia 15%, dar nu mai puțin de 0,07 EUR/litru ‐ ‐

Elveția 1,0 CHF/100 kg brut ‐ 0%

Muntenegru 30% + 0,1 EUR/kg ‐ 15% + 0,05 EUR/kg

Thailanda 2,0 THB/litru ‐ ‐

Bosnia ‐

Herțegovina 15% + 0,2 BAM/litru ‐ 9% + 0,1 BAM/litru

Maroc 49% ‐ 4,9%

Croația 10% + 4,1 EUR/100 litri, dar nu mai mult

de 35% ‐

0% ‐ pe contingent (16.907 tone în 2012)

5% + 2,1 EUR/100 litri, dar nu mai mult de 17,5% ‐ în

afara contingentului (apă minerală necarbonatată)

5% + 2,1 EUR/100 litri, dar nu mai mult de 17,5% ‐ în

afara contingentului (apă minerală carbonatată)

1) Regimul Clauzei Națiunii celei mai Favorizate

2) Se aplică țărilor care nu beneficiază de Clauza Națiunii celei mai Favorizate

3) Se aplică statelor membre ale Uniunii Europene

Romania Trade and Invest Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine

Strada Apolodor nr. 17, Sector 5, Bucureşti • Telefon: +40 21 318 50 50 • Fax: +40 21 311 14 91

[email protected] • www.romtradeinvest.ro

apa minerala din romania

Documents