wordpress.com · 2019. 8. 22. · coperta: Øtefan dragomirescu redactare: monica reu corecturæ:...

ROSS HEAVEN ØI HOWARD G. CHARING

SHAMANSPIRITUL PLANTELOR

CÆILE STRÆVECHI DE VINDECARE A SUFLETULUI

Coperta: ØTEFAN DRAGOMIRESCURedactare: MONICA REUCorecturæ: ELENA LAZÆRTehnoredactare: OFELIA COØMAN

ROSS HEAVEN AND HOWARD G. CHARINGPLANT SPIRIT. SHAMANISM. TRADITIONAL TECHNIQUES

FOR HEALING THE SOUL© 2006 by Ross Heaven and Howard G. Charing

© Elena Francisc Publishing, 2007, pentru prezenta versiune româneascæ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a RomânieiHEAVEN, ROSSShaman – spiritul plantelor: cæile strævechi de vindecare

a sufletului / Ross Heaven, Howard G. Charing ; trad.: AurelMocanu ; ed.: Elena Francisc. - Bucureøti : Elena FranciscPublishing, 2007

Index.ISBN 978-973-88171-9-7

I. Charing, Howard G.II. Mocanu, Aurel (trad.)III. Francisc, Elena (ed.)

291.612

ROSS HEAVEN HOWARD G. CHARING

SHAMANSPIRITUL PLANTELOR

CÆILE STRÆVECHI DE VINDECARE A SUFLETULUI

Cuvînt înainte de

PABLO AMARINGO

Traducere de

AUREL MOCANU

Cuvînt înainte — Plantele mi-au dat viaflæ, de Pablo Amaringo . . 9

Prefaflæ — Pæcate, suflete øi floarea-soarelui: Descoperireaputerii plantelor, de Ross Heaven . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

Prefaflæ — Chemarea plantelor, de Howard G. Charing . . . . . . . . 17

Introducere — Calea øamanului cu plante . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

1. Nimic nu este ascuns: Cum vindecæ plantele . . . . . . . . . . . . . . 31

2. Dieta øamanului: Ascultarea plantelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

3. Plante vizionare: Halucinogenele sacre . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

4. Vindecarea sufletului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

5. Pusangas øi parfumuri: Arome pentru dragoste øi reîntregire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139

6. Bæi florale: Îmbæierea în bogæfliile naturii . . . . . . . . . . . . . . . . 163

7. fiipætul mætrægunei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187

Anexa 1 Ierbar caraibian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207

Anexa 2 Ierbar peruvian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218

Anexa 3 Uleiuri Hoodoo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228

Despre autori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231

5

Cuprins

Pentru copiii mei: Ocean, Jodie øi Mili. Cu mulflumiri Donnei, lui Andi,Leticia, Ram øi Howard. Rezultatul este inevitabil øi acum o cale a adeværuluiînapoi spre ocean.

R.H.

Pentru fiicele mele, Katie øi Elizabeth. Øi cu apreciere øi mulflumiri lui PeterCloudsley, pentru ajutorul øi sprijinul sæu în pregætirea acestei cærfli. Deasemenea, prietenului øi colegului meu Leo Rutherford, pentru încurajærilesale.

H.C.

Mulflumim, de asemenea, acelor maestros cu care am lucrat øi studiat, øicare sînt menflionafli în aceastæ carte: Artidoro Aro Cardenas, GuillermoArevalo, Javier Arevalo, Doris Rivera Lenz, Juan Navarro, Loulou Prince,precum øi interpreflilor øi ghizilor noøtri în junglæ: Gerlo în Peru øi Jacquiîn Haiti. Apreciem timpul øi energia pe care le°afli dæruit, împærtæøind cunoi ceremonii øi ræspunzînd nenumæratelor noastre întrebæri.

7

Cælætoriile, plantele, dietele øi refletele oferite în aceastæ carte sînt pre-zentate doar în scop informativ.

Exercifliile pe care le prezentæm au fost testate în multe workshopuri,sesiuni de vindecare øi alte aplicaflii. Nici unul dintre participanfli nu a fostvreodatæ vætæmat în vreun fel, iar mulfli au beneficiat enorm. Este totuøiimportant sæ acflionafli raflional øi cu responsabilitate în folosirea oricærorleacuri din plante, verificînd din mai multe surse formulele, atît pentrulegalitate, cît øi pentru siguranflæ, înainte de a le folosi intern sau extern.De asemenea, væ sfætuim sæ apelafli la o consultaflie medicalæ înainte de avæ apuca de diete, pentru a væ asigura cæ nu existæ contraindicaflii ale plantelorlistate aici.

Orice aplicare a exercifliilor prezentate este pe ræspunderea cititorului,iar autorii øi editorii îøi declinæ orice responsabilitate faflæ de rezultateledirecte sau indirecte ale folosirii acestei cærfli, a exercifliilor sau a plantelorøi leacurilor descrise.

8

Datorez viafla mea plantelor, iar ele øi°au pus amprenta pe tot ceea ceam fæcut. Încæ de cînd eram foarte tînær, mi°a plæcut sæ lucrez cu planteleøi øtiam cæ ele îmi asiguræ susflinerea zilnicæ, nu doar ca hranæ pentru trup,ci øi pentru sufletul meu. Aveam o mare iubire øi admiraflie pentru ele. Inimamea era bolnavæ*, dar m°am vindecat cu planta sacræ ayahuasca, dupæ anide suferinflæ; medicamentele din farmacie nu mi°au fost de nici un ajutor.

La ani dupæ ce m°am vindecat astfel, am væzut o curandera (femeieøaman) vindecîndu°mi sora mai micæ folosind aceeaøi ayahuasca; sora meaera în agonie din cauza hepatitei, dar cu acest unic tratament cu plante, s°afæcut bine în doar douæ ore. Asta m°a motivat sæ învæfl vegetalismo**.

Mai tîrziu, am început sæ flin dietæ cu la purga***, iar femeia øamanm°a învæflat cum sæ folosesc plantele pentru a vindeca øi cum sæ înflelegaplicarea lor prin viziuni. Øi aøa am ajuns sæ fiu øaman, sfinflit de spirite.

Viziunile mele m°au ajutat sæ înfleleg valoarea fiinflelor umane, a ani-malelor, a plantelor însele øi multe alte lucruri. Plantele m°au învæflat cerol au în viaflæ øi înflelesul holistic al vieflii. Cu toflii ar trebui sæ acordæm oatenflie specialæ øi respect pentru Mama Naturæ. Ea meritæ dragostea noastræ.

Øi ar trebui sæ dæm dovadæ de respect øi faflæ de puterea ei!

9

* Pablo Amaringo s°a næscut în 1943, în Puerto Libertad din Amazonia peruvianæ. Avea10 ani cînd a luat prima datæ ayahuasca, o licoare vizionaræ folositæ în øamanism, pentrua reuøi sæ depæøeascæ o gravæ boalæ de inimæ. Vindecarea magicæ a acestei boli prin plantelevindecætoare l°a îndreptat pe Pablo cætre viafla øamanicæ.

** Vegetalismo este vindecarea øamanicæ în principal cu plante.*** La purga este un alt nume pentru ayahuasca. Acest nume i°a fost dat datoritæ cali-

tæflilor sale puternic purgative, care sînt væzute ca mijloc benefic de curæflare fizicæ øi spiritualæ.

PLANTELE MI°AU DAT VIAfiÆ

CUVÎNT ÎNAINTE

Plantele sînt esenfliale în multe privinfle: ele dau viaflæ tuturor fiinflelorde pe Pæmînt, deoarece produc oxigen, de care avem nevoie ca sæ fim activi;ele creeazæ enorma seræ care oferæ hranæ øi adæpost diverøilor musafiriinterconectafli; ele sînt învæflætorii care ne aratæ importanfla holisticæ aconserværii vieflii în forma sa proprie øi în condifliile necesare.

Pentru mine personal, totuøi, ele înseamnæ chiar mai mult. Plantele —în marea carte vie a naturii — mi°au arætat cum sæ studiez viafla ca artistøi øaman. Ele ne pot ajuta pe tofli sæ cunoaøtem arta vindecærii øi sæ nedescoperim propria creativitate, deoarece frumuseflea naturii îi îndeamnæpe oameni sæ arate reverenflæ, fascinaflie øi respect pentru mæsura în carepædurile oferæ adæpost sufletelor noastre.

Conøtiinfla plantelor este o sursæ constantæ de informaflie pentru medicinæ,alimentaflie øi artæ øi exemplificæ inteligenfla øi imaginaflia creativæ a naturii.Datorez mult din educaflia mea inteligenflei acestor mari învæflætori. Astfel,mæ consider a fi „reprezentant“ al plantelor øi din acest motiv afirm cæ, dacæse taie copacii øi se arde ce a mai ræmas din junglæ, este ca øi cum am ardeo întreagæ bibliotecæ færæ sæ fi citit niciodatæ cærflile din ea.

Oamenii care nu sînt atît de dedicafli studierii øi experimentærii plantelorprobabil cæ nu se gîndesc cæ aceastæ cunoaøtere este atît de importantæ pentruvieflile lor, dar chiar øi ei ar trebui sæ fie conøtienfli de valoarea nutriflionalæ,medicinalæ øi øtiinflificæ a plantelor pe care se bazeazæ pentru a træi.

Totuøi, cea mai sublimæ dorinflæ a mea este ca fiecare fiinflæ umanæ sæînceapæ sæ acorde atenflie cunoaøterii plantelor, deoarece ele sînt cei maimari vindecætori. Øi tofli oamenii ar mai trebui øi sæ facæ eforturi pentrupæstrarea øi conservarea junglei, sæ le pese de ea øi de ecosistem, deoarecea le vætæma nu prejudiciazæ doar flora øi fauna, ci øi umanitatea însæøi.

Chiar øi în Amazonia, în aceste zile, mulfli væd plantele doar ca pe oresursæ pentru construirea caselor øi pentru a finanfla familii numeroase.Oamenii care au ferme øi cresc animale taie øi ei pædurea, ca sæ producæhranæ pentru acestea. Metiøii øi indienii taie cei mai mari copaci øi îi vîndgaterelor industriale pentru subzistenflæ! Ei nu au auzit niciodatæ cuvîntulecologie!

Eu, Pablo, spun tuturor celor ce træiesc în Amazonia øi în celelalte pæduriale lumii cæ trebuie sæ iubeascæ plantele pæmîntului lor øi tot ce se aflæ acolo!

Aceastæ exprimare a dragostei trebuie sæ fie un interes sincer øi altruistfaflæ de binele durabil al celorlalfli. Nu sîntem aici doar pentru a exista, cipentru a ne bucura de viaflæ împreunæ cu plantele, animalele øi cei dragi,pentru a ne delecta în contemplarea frumuseflii naturii. Un øaman are în minte

ROSS HEAVEN, HOWARD G. CHARING

10

øi în inimæ atitudinea de prezervare a naturii, deoarece el øtie cæ viafla nee datæ pentru a ne bucura de compania nenumæratelor delicii ale acesteilumi.

Orice picturæ, carte sau operæ de artæ care ræspîndeøte acest mesaj trebuiesæ fie respectatæ øi fiecare cititor care pune mîna pe o carte cu acest subiecttrebuie onorat.

Væ invit sæ citifli mai departe øi sæ învæflafli de la cei mai mari învæflætoridintre tofli — plantele, fraflii øi surorile noastre sacre.

PABLO C. AMARINGO, octombrie 2005(text tradus de Peter Cloudsley)

Pablo Amaringo este unul dintre cei mai mari artiøti vizionari ai lumii.Fiind membru al tribului Shipibo, el s°a pregætit ca øaman (curandero) înAmazonia, vindecîndu°se pe sine øi pe alflii de la vîrsta de 10 ani, dar arenunflat în 1977 pentru a deveni pictor øi profesor de artæ la øcoala luiUsko°Ayar. Cartea sa, Ayahuasca Visions: The Religious Iconography ofa Peruvian Shaman, scrisæ împreunæ cu Luis Eduardo Luna, a fost publicatæîn 1993 de North Atlantic Books.

Website: www.pabloamaringo.com

SHAMAN – SPIRITUL PLANTELOR

11

„În flinutul Hereford exista un vechi obicei de înmormîntare, dea angaja oameni særaci, care sæ ia asupra lor toate pæcatele persoaneidecedate...

Procedura era ca atunci cînd cadavrul era scos din casæ øi întinspe næsælie, o pîine sæ fie adusæ øi datæ MMîînnccæættoorruulluuii ddee PPææccaatte pedeasupra mortului, împreunæ cu un vas cu bere care trebuia bæut peloc, øi sase penny, în schimbul cærora el lua asupra sa toate pæcateledefunctului, scutindu°l pe acesta de a rætæci dupæ moarte.“

JOHN AUBREY, 1688

Cînd eram un bæieflel de vreo 9 ani, familia mea s°a mutat la flaræ înHerefordshire, un loc misterios, umbrit de Munflii Negri ai fiærii Galilor øide sufletul miturilor celtice.

La marginea satului, singuræ øi izolatæ de restul comunitæflii, era o cæsuflædæræpænatæ; acesta era un loc de care am fost avertizat sæ mæ flin departe.Asta deoarece în cæsuflæ træia un nebun, indezirabil pentru sat. Se mai spuneaøi cæ aceastæ cæsuflæ era bîntuitæ, era „un loc al luminilor stranii“. Bineînflelescæ aproape imediat mi°am fæcut drum acolo.

Cæsufla era la o ræscruce, imediat lîngæ drum, înconjuratæ de tufiøuri înalteøi copaci. Era la vreo 1,6 kilometri de sat øi nu avea vecini. Aræta precumcasa vræjitoarei din poveøti, un loc în care ajungi din greøealæ, dupæ careviafla ta nu va mai fi niciodatæ la fel.

Cum stæteam øi mæ uitam la cocioaba misterioasæ, al cærui aspect începusesæ ia forma peisajului, uøa s°a deschis øi singurul sæu locatar a ieøit. Erabætrîn, micøorat de vîrstæ, subflire, îmbræcat ciudat pentru acele vremuri(anii ‘70), într°o cæmaøæ albæ færæ guler, pantaloni negri øi o jachetæ, ca un

13

PÆCATE, SUFLETE ØI FLOAREA-SOARELUI

DESCOPERIREA PUTERII PLANTELORde Ross Heaven

PREFAfiÆ

medic rural de modæ veche sau versiunea de cinema a unui impiegat dinalte timpuri. Un lanfl de aur cu un ceas de buzunar atîrnau din jacheta lui.

Deci acesta era nebunul de care fusesem prevenit sæ mæ flin departe.Numele lui era Adam øi a început sæ°mi vorbeascæ despre flori, ierburi øipovestea vieflii lui. El fusese mîncætor de pæcate.

Existæ pufline lucruri cunoscute sau scrise despre mîncatul pæcatelor,dincolo de faptul cæ era o profesie anticæ, practicatæ în multe flæri ale lumii,dar acum în mare parte dispærutæ. Ca tradiflie de vindecare, se presupunecæ a derivat din ritualul flapului ispæøitor descris în Levitic, în care pæcateleoamenilor erau trecute asupra unui nevinovat. În povestea biblicæ, Aaronmærturiseøte pæcatele copiilor lui Israel deasupra capului unui flap care eratrimis în sælbæticie, ducînd cu el greøelile lor øi eliberîndu°le atunci cîndmurea.

Într°un mod asemænætor, un mîncætor de pæcate era angajat de familiaunei persoane decedate sau uneori de cætre bisericæ, pentru a mînca o ultimæmasæ de pîine øi sare de pe burta cadavrului lungit pe næsælie. Fæcînd aceasta,se credea cæ pæcatele mortului sînt absorbite de mîncætorul de pæcate însuøi,iar decedatul ar fi avut astfel cale liberæ cætre Împæræflia Cerurilor. Mîncætorulprimea cîteva monede pentru deranj, dar, pe lîngæ aceasta, era evitat ca unciumat de cætre comunitatea care îl considera plin de pæcate øi întinat demunca sa. De aceea, mîncætorii de pæcate træiau la marginea satelor, iar copiiierau flinufli departe de ei.

Rolul mîncætorilor de pæcate era, în esenflæ, cel de vindecætori øamanici.Sarcina lor era sæ îndepærteze spiritul bolii de decedafli (øi deseori de ceivii) øi sæ facæ zeii sæ le fie disponibili. Cei care îi învæflau sæ facæ aceastaerau chiar spiritele, împreunæ cu natura.

Mulfli mîncætori de pæcate, datoritæ apropierii lor de naturæ øi a localizæriirurale, erau pricepufli øi la medicina popularæ, „doftoricirea cu rædæcini“ øivindecarea cu ierburi, lucrînd atît cu proprietæflile medicinale ale plantelor,cît øi cu spiritele lor.

De exemplu, verbina era cunoscutæ medicinal pentru calitæflile salerelaxante øi pentru puterea de a îndepærta depresia øi neliniøtea. Adam, totuøi,ar interpreta aceste simptome ca fiind ale unei boli a sufletului, cauzatæ devinovæflie sau de ruøinea de a fi în prezenfla pæcatului.*


14

* În aceastæ tradiflie, vinovæflia este tratatæ ca mesaj din partea sufletului cum cæ pacientula fæcut ceva ce nu e în concordanflæ cu misiunea propriului suflet. Pe de altæ parte, ruøineaeste impunerea de cætre alflii a propriilor lor vinovæflii asupra pacientului.

Spiritul verbinei fæcea mai mult decît sæ vindece trupul, el uøura povarasufletului øi îndepærta „spiritele rele“ (efectele sau aura pæcatului). Pe acelaøiprincipiu, gælbenelele erau folosite în iritaflii ale pielii, inflamaflii øi ulcere— dar acestea erau deseori considerate a fi induse de pæcate, simptome aleunor dureri mai profunde. Deoarece gælbenelele sînt „strælucitoare ca soarele“(„flori ale soarelui“, cum le numea Adam), ele alinæ øi învioreazæ sufletul.

Un mîncætor de pæcate putea sæ ofere pacienflilor sæi øi sfaturi din „flinutulmorflilor“ (lumea spiritelor) pentru modalitæfli de a°øi ræscumpæra pæcatele.Sfaturile erau deseori de naturæ practicæ, credinfla fiind cæ pæcatele trebuiereparate în aceastæ viaflæ, nu în cea de dincolo, prin acfliuni, mai curînd decîtprin rugæciuni pentru iertare. Penitentul era astfel sfætuit sæ aducæ o ofrandæ,nu cætre spirite, ci cætre persoana faflæ de care greøise.

Cuvîntul „ispæøire“ era cheia, o astfel de ofrandæ nefiind o pedeapsæ, ciun mod de a reechilibra sufletul, pentru ca pacientul sæ poatæ ajunge înapoila unitatea interioaræ.

În acest fel, mîncatul pæcatelor — o practicæ veche de mii de ani — aanticipat conexiunea minte°trup°spirit pe care øtiinfla modernæ abia a începuts°o observe, deoarece ritualurile sale øi leacurile din plante lucrau nu doarasupra trupului pacientului, ci øi asupra minflii øi emofliilor sale, øi întotdeaunaøi asupra sufletului aflat în suferinflæ.

Introducerea în acest nou tærîm a fost o aventuræ fascinantæ pentru mineøi, în consecinflæ, am dezvoltat un interes durabil pentru plante øi pentrumotivele spirituale, emoflionale øi psihologice ale folosirii lor. Ceea ce amobservat la vindecætorii tradiflionali este o similitudine remarcabilæ aabordærilor. În Grecia, Turcia, America de Nord, Haiti, Peru sau Irlanda,orice lucrare cu plante s°ar face de cætre un vindecætor — mai curînd decîtde cætre un medic — ceea ce conteazæ este spiritul plantelor, øi nu proprie-tæflile lor chimice.

Bineînfleles, plantele în sine diferæ (deøi nu întotdeauna — rosa sisa,gælbeneaua, e folositæ în Amazonia pentru „chemarea înapoi a sufletului“în acelaøi mod în care Adam folosea aceste „flori ale soarelui“ în tæcutulsat din Hereford), dar abordarea ræmîne aceeaøi: „Plantele ne spun cum sæle folosim“, spun mereu aceøti vindecætori.

Øi cum fac ele asta? „Ele ne vorbesc în vise, în viziuni øi în cælætorii.“Este un mod de a lucra total diferit de cel în care un medic ar apela la vreocarte seacæ pentru a cæuta efectele unui medicament sintetic derivat dintr°oplantæ, færæ ca mæcar o datæ sæ se fi apropiat de planta în sine — øi poate


15

færæ mæcar a°øi da seama cæ pastilele pe care le°a prescris au fost dezvoltateîn laborator pentru a sintetiza acfliunile unei plante.

Modalitæflile exacte de folosire a magiei plantelor pot øi ele sæ fie diferitede la un vindecætor la altul — în Haiti, dupæ cum vom vedea, øamanul folo-seøte o pungæ cu plante numitæ paket pentru a trage afaræ boala din corpulunui pacient, în timp ce în Amazonia øamanul foloseøte o legæturæ de frunzenumitæ chacapa, cu care atinge sau bate cu blîndefle pacientul pentruobflinerea aceluiaøi rezultat — dar acestea sînt nuanfle culturale. Mai uimitoreste faptul cæ vindecætori de pe continente diferite, care nu au auzit niciodatæunii de alflii, practicæ aproape aceleaøi metode — øi o fac nu din cauzæ cæau citit în vreo carte, ci din cauzæ cæ spiritele plantelor i°au învæflat s°o facæ.

În cele din urmæ, am dat peste lucrærile unui alt scriitor care a exploratlumea vindecærii prin spiritele plantelor, Elliot Cowan. Observafliile saleasupra practicilor huichol din Mexic erau aceleaøi: „Spiritul plantei trebuiesæ vinæ la tine. Vindecarea nu va avea loc dacæ spiritul plantei nu ifli spunecum sæ o pregæteøti øi ce va vindeca.“ Întotdeauna, spiritul este cel carevindecæ.

Astfel, interesul meu este faflæ de folosirea transculturalæ a plantelor øiposibilitatea interesantæ de a distila toate aceste abordæri pînæ la miezul loresenflial, pentru a descoperi cum funcflioneazæ vindecarea. Sînt sigur cæ maiam mult de învæflat, dar mesajul pe care l°am primit pînæ acum, în cea maisimplæ formæ a sa, este acesta: ascultæ plantele øi ele îfli vor spune tot ce ainevoie sæ afli. Este un sfat bun, pe care îl vom practica în toatæ aceastæ carte.


16

Nu vorbim despre agenfli pasivi de transformare; ci estevorba despre o inteligenflæ, o conøtiinflæ, o altæ minte vie,un spirit…Natura e vie øi ne vorbeøte.Aceasta nu este o metaforæ.

TERRENCE McKENNA

Prima mea întîlnire realæ cu lumea plantelor a avut loc cînd am ajunsprima datæ în Amazonia, acum zece ani. În momentul în care am coborîtdin avion în Iquitos, m°am simflit ca øi lovit de un fulger de energie. M°amsimflit atît de energizat, încît nu am dormit urmætoarele douæ zile: simflurileîmi erau într°o stare de conøtienflæ ridicatæ øi parcæ puteam auzi bætaia inimiijunglei.

Iquitos este un oraø în jungla amazonianæ. Nu existæ øosele care sæ ajungæpînæ acolo, singura cale este cu avionul sau cu barca pe rîu. În secolul alXIX°lea era centrul industriei cauciucului, dar la începutul secolului XX,comerflul cu cauciuc s°a mutat în Extremul Orient øi oraøul a cæzut în uitare.Acum este un loc færæ un scop aparent, strælucind în splendoarea sapost°colonialæ, dar literalmente în mijlocul a nicæieri — cu adeværat un oraøde frontieræ.

Îmi amintesc primele momente petrecute în Iquitos: stæteam pe malecon(promenadæ) la marginea oraøului, privind fluviul, avînd în fafla ochilor cam4 500 de kilometri de junglæ puræ, øi am simflit o bucurie care încæ mæ umplede minunare øi admiraflie. Ajunsesem în Iquitos datoritæ unui interes øi uneidorinfle pe care le aveam de multæ vreme, de a experimenta la prima mînætradiflia vie a vindecærii cu spiritele plantelor øi, bineînfleles, magica ayahuasca,

17

CHEMAREA PLANTELOR

de Howard G. Charing

PREFAfiÆ

despre care auzisem atît de multe. N°a fost sæ fiu dezamægit; prima measesiune ayahuasca cu un øaman într°un luminiø din junglæ mi°a adus oepifanie spiritualæ care mi°a schimbat modul în care væd øi înfleleg viafla.Am experimentat starea de a fi în chiar centrul creafliei cu conøtientizareafaptului cæ nu eram în nici un fel separat, ci o parte intrinsecæ a vastei minflicosmice sau a cîmpului de conøtiinflæ cosmicæ, a faptului cæ sîntem cu tofliiconectafli, cu toflii parte a acestei unice mari minfli, experienfla noastræ de afi separafli nefiind mai mult decît o iluzie generatæ de simflurile noastre.

Sesiunile mele ayahuasca mi°au dezvæluit multe despre marele vis alPæmîntului øi despre cît de deconectafli de relaflia cu planeta noastræ vie amajuns sæ fim noi, oamenii. Am experimentat procesul de evoluflie a ADN°uluiøi mi s°a arætat cæ multe dintre problemele pe care le întîlnim noi ca specieapar deoarece sîntem în principal primate, conduøi de glandele øi sistemelenoastre hormonale de maimuflæ; øi totuøi, în acelaøi timp, sîntem în armoniecu o conøtiinflæ mai înaltæ, care se apropie de cea a delfinilor, pe care amexperimentat°o în timpul ceremoniilor ayahuasca drept fiind parte a uneiconøtiinfle de grup.

Într°una dintre cele mai profunde experienfle, m°am gæsit transportat cætreceea ce am perceput a fi centrul creafliei, unde am fost martorul formæriiplanetelor, stelelor, nebuloaselor øi universurilor. Peste tot se întindeaumodele geometrice complicate, de o complexitate fluidæ, schimbîndu°øiconstant mærimea øi forma. Cîntecul øamanului îmi umplea fiecare celulæcu o forflæ electricæ; fiecare parte a trupului meu vibra øi m°am simflit ca øicum aø fi fost ridicat în aer. Mæ aflam într°un templu de sunet, vibraflie øibinecuvîntare. Adunafli în jurul meu erau uriaøi în costume ornate cu aurøi pene multicolore, suflînd fum øi fæcîndu°mi vînt. Aceøtia erau spiriteleayahuascæi, ale cæror voci blînde, molcome øi desævîrøit senzuale mi°auvorbit despre creaflie øi despre mintea universalæ. Pentru a sublinia aceastæviziune poeticæ, cuvintele lor mi°au apærut în faflæ scrise cu litere groase,fosforescente.

Multe dintre experienflele mele vizionare cu ayahuasca au fost perso-nale, conducîndu°mæ spre o înflelegere mai profundæ a vieflii proprii øi arolurilor pe care le°au jucat diferite persoane în ea. Uneori, am devenit aceioameni, le°am træit vieflile øi am ajuns sæ înfleleg de ce au fæcut ceea ce aufæcut, ce decizii au fost nevoifli sæ ia în vieflile lor. Aceste experienfle invariabilau dus la cîte o formæ de încheiere, ca øi cum un capitol deschis s°a sfîrøitsau a avut loc o vindecare profundæ a relafliei mele cu acea persoanæ.

Un exemplu de experienflæ de acest fel fline de mama mea. Aveam o relafliedificilæ, o parte din mine niciodatæ nu a avut încredere totalæ în ea. Într°o


18

sesiune, am experimentat o comuniune vizionaræ profundæ cu Mama Pæmînt;am înfleles dragostea pe care spiritul planetei noastre o are pentru tofli ceice træiesc pe ea. Viziunea øi experienfla de a fi flinut cu blîndefle într°o îmbræ-fliøare iubitoare au fost perfecte øi sublime. Apoi, viziunea s°a schimbat cætrepropria mea mamæ — øi i°am retræit viafla, copilæria, lucrurile care i s°auîntîmplat, motivul pentru care ea a fost dusæ departe de casa familiei ei,deciziile pe care a trebuit sæ le ia pentru a avea un copil. Øi atunci mi°amdat seama cæ am judecat°o øi cæ împrejurærile nefericite prin care trecusecreaseræ aceastæ lipsæ de încredere dintre noi.

Dupæ sesiune, eram plin de bucurie, øtiind cæ peste hæul dintre mine øimama apæruse un pod; øi din acel moment afecfliunea dintre noi a curs liber.Aceastæ minunatæ înflelegere o datorez complet ayahuascæi, darul perfectal lumii plantelor.

Am descoperit cæ ayahuasca este un medicament, dar unul foarte diferitde înflelegerea vesticæ a medicamentelor, care se aplicæ în principal vindecæriisimptomelor fizice. Ayahuasca este un medicament care lucreazæ la fiecarenivel: asupra fiinflei fizice øi a celei nonfizice, asupra conøtiinflei, emofliilorøi spiritului nostru. Este ca øi cum ne îmbibæm nu doar de un lichid, ci deo „altæ“ inteligenflæ care øtie cu exactitate de ce este nevoie pentru a ne ajuta.Acest act constituie o comuniune în adeværatul sens al cuvîntului. Poate fio experienflæ intensæ de euforie: o cælætorie de viziuni adînci, cu înflelesuriprofunde atît personale, cît øi transpersonale. Poate sæ lumineze gîndurileøi sentimentele profunde din subconøtient. Poate sæ aducæ o øtergere agraniflelor eului øi o unire cu totalitatea conøtiinflei øi creafliei.

Au urmat multe alte experienfle. Cu unele dintre celelalte plante°învæflætorale øamanilor, precum ajo sacha, mi°am experimentat simflurile schim-bîndu°se, extinzîndu°se într°un mod inefabil øi am devenit conøtient decîntecul junglei. Existau peste tot în jurul meu sunete, mirosuri øi imaginide care nu fusesem conøtient în starea mea de conøtiinflæ de zi cu zi. Puteamsæ „apropii imaginea“ mirosurilor øi sunetelor, øtiind cæ jungla este o entitate,cu insectele, pæsærile øi animalele ca pærfli ale totalitæflii sale. Eram în Paradis,stînd acolo în hamacul meu, plutind într°o experienflæ vie øi tridimensionalæde sunet, culoare, miros, miøcare øi vibraflie, toatæ în armonie øi într°o marefrumusefle.

De la acea primæ întîlnire am petrecut multe luni în junglæ, lucrînd øiînvæflînd de la øamani, pæstrætorii acestei frumoase cunoaøteri. Entuziasmuløi interesul nu mi°au pælit niciodatæ. Cunoaøterea plantelor a ajutat ca viaflamea sæ devinæ vibrantæ øi plinæ de vitalitate în atît de multe moduri.


19

Primul act de minunare, cînd omul a fost izbitde frumuseflea minunatæ a Naturii, a fostprima experienflæ spiritualæ.

HENRYK SKOLIMOWSKI

De la începuturile experienflei umane, plantele au fost parteneri întruevoluflia speciei noastre, nu doar asigurîndu°ne hrana øi leacurile, dar øi înexperienflele spirituale øi în dezvoltarea conøtiinflei. Forma, frumuseflea,încîntætoarele mirosuri ale lumii plantelor, calitæflile vindecætoare øi spirituale,toate sînt o poartæ cætre Marele Mister al naturii pe care stræmoøii noøtriceltici îl numeau „fafla vizibilæ a spiritului“.

Deøi pæmînturile noastre nu mai sînt împædurite precum erau cîndva,încercæm sæ recreæm aceastæ frumusefle øi liniøte în grædinile noastre plinede flori øi în parcuri. Spafliile verzi din oraøele moderne ne dau mæcar ungust al naturii cu ajutorul cæruia putem sæ ne susflinem în junglele de betonøi oflel færæ suflet pe care cei mai mulfli dintre noi le numim „acasæ“.

Pentru mulfli oameni, plantele încæ sînt mesagerii divinitæflii, armonieiøi frumuseflii. Ele sînt, de asemenea, sursa sænætæflii øi stærii noastre de bine,nu doar ca medicamente, ci prin abilitatea lor intrinsecæ de a ne relaxa,reîmprospæta sau excita. Unii cititori îøi vor aminti cum au fæcut o cæsuflæîn ramurile unui copac în copilærie, de exemplu, sau cum au stat lungifli pespate în iarba moale privind un cer clar øi albastru într°o zi perfectæ de varæ;chiar øi amintirile ne pot hræni. Ele ne spun cæ încæ existæ o posibilitate capoezia sæ existe în sufletele noastre, în ciuda a cît de superficiale ne°audevenit vieflile.

21

CALEA ØAMANULUI CU PLANTE

INTRODUCERE

O parte profundæ din noi øtie cæ puterea vindecætoare este inerentæ înaceeaøi mæsuræ atît acfliunii plantelor, cît øi fiinflei lor. Dæruim flori prietenilorbolnavi, de exemplu, înflelegînd în sufletele noastre, dacæ nu în minflilenoastre conøtiente, cæ astfel de daruri ridicæ moralul øi afirmæ viafla. Florilejoacæ de fapt un rol în cele mai importante særbætori ale vieflii øi ale morflii:naøteri øi zile de naøtere, împlinirea unei anumite vîrste, cæsætorii, boli,înmormîntæri. Ele sînt acolo la începuturile lucrurilor, la primul „te iubesc“,dar øi la sfîrøit. Chiar øi dupæ moarte, legætura cu lumea naturalæ continuæ,pentru cæ destinaflia noastræ spiritualæ supremæ în cadrul multor miturireligioase este o formæ de Paradis, deseori simbolizat în expresii precum„Grædinæ Cereascæ“, „Grædina Edenului“*.

Relaflia noastræ cu lumea plantelor este încorporatæ în conøtiinfla noastræ,dar de la ridicarea civilizafliei materialiste, deseori nu mai sîntem conøtienflide conexiunile mitice øi spirituale pe care le simflim faflæ de naturæ. În lumeasinteticæ în care tratæm bolile cu chimicale dezvoltate în laborator, mulflioameni literalmente nu øtiu cæ majoritatea acestor medicamente îøi datoreazæexistenfla øi eficienfla nu oamenilor de øtiinflæ în haine albe, ci øamanilor dinjunglæ øi plantelor cu care ei lucreazæ. Am pierdut legætura cu natura øiînflelegerea ei — tot ceea ce ea ne dæruieøte øi tot ceea ce îi datoræm —deoarece, în loc sæ ræmînæ parte a naturii, oamenii au ales sæ se redefineascæpe ei înøiøi ca „stæpînii“ naturii.

STÆPÎNII NATURII?Pæmîntul nu aparfline omului;omul aparfline Pæmîntului.

CHIEF SEATHL

Aceastæ redefinire a noastræ ca stæpîni ai Pæmîntului a fost cel mai despronunflatæ în cei circa trei sute de ani de la începutul revolufliei industriale,dar, de fapt, provine de acum mii de ani, din vremurile cînd am încetat sæ


22

* Este interesant cæ Paradis provine din indo°europeanul pairidacza, ce înseamnæ „zidcare înconjoaræ o grædinæ sau livadæ“. Xenofon, un mercenar grec care a luptat în armataPersiei øi mai tîrziu a scris istorii øi memorii, foloseøte cuvîntul paradeisos, dar în descrierilesale acesta denotæ nu un zid, ci imensele parcuri pe care nobilii Persiei le construiau øi încare vînau. Cuvîntul lui Xenofon este cel care e folosit în traducerea Genezei din Septuagintapentru a desemna Grædina Edenului, iar de acolo vechea limbæ englezæ l°a împrumutat înjurul anului 1200. Iatæ cum un zid a devenit grædinæ!

fim nomazi øi am devenit agricultori, ræmînînd într°un loc øi supunînd naturanevoilor noastre.

Acest fapt istoric este captat în mitologia Bibliei unde, în cartea Genezei,citim cæ „ni s°a dat stæpînire peste toate lucrurile vii“. Unii antropologi susflincæ aceastæ referinflæ era, de fapt, o formæ de propagandæ a agricultorilor carese luptau pentru pæmînt cu nomazii Orientului Mijlociu timpuriu. Pentruaceøti antropologi, Cæderea, momentul cînd oamenii au fost alungafli dinEden, simbolizeazæ victoria agricultorilor. Nomazii, cîndva o parte intrin-secæ a naturii, nu mai erau liberi sæ°øi cutreiere grædinile, pentru cæ acumporflile erau pæzite.*

Separarea noastræ de naturæ a atins un alt punct critic în secolul alXVI°lea, odatæ cu naøterea øtiinflei moderne øi a operei filosofului francezRene Descartes. Cînd era un tînær soldat în armata habsburgilor, în asediulUlmului, Descartes a avut o viziune în care o fiinflæ supranaturalæ (un uriaøînger înaripat) i°a apærut spunîndu°i cæ „natura poate fi cuceritæ prin mæsu-rætori“. Acest mesaj i°a transformat viafla øi l°a dus la dezvoltarea filosofieiraflionaliste, care a ajuns sæ fie cunoscutæ sub numele de dualism cartezian.Este credinfla cæ trupul øi mintea sînt separate øi fiinflele umane, împreunæcu toate fenomenele naturale, sînt doar entitæfli fizice. În aceastæ filosofie,sufletul — care nu poate fi „dovedit“, deci nu existæ — este destul de inutil.De aici a ræsærit toatæ øtiinfla.

Bineînfleles, existæ o incredibilæ ironie în acest fapt — cæ øtiinfla mate-rialistæ a fost fondatæ pe cuvintele unei fiinfle imateriale. Totuøi, a ræmasîn memorie mesajul cu privire la mæsurætori, øi nu sursa spiritualæ acuvintelor.

Unde ne°a adus negarea sufletului, separarea de naturæ øi fixaflia mæsu-rætorilor, este evident. Se estimeazæ cæ 100.000 de substanfle chimice sîntdeversate zilnic în mediul nostru de cætre companii ce opereazæ dupæ principiiintegral øtiinflifice. Nici mîncærurile nu mai sînt sigure. De cînd nu mai avemîncredere cæ natura ne poate asigura cele necesare traiului, milioane de tonede pesticide sînt folosite anual pe recoltele noastre. Alte milioane de tonede toxine sînt eliberate în atmosferæ de cætre tehnicile de producere aalimentelor. Øtim cæ acestea ne otrævesc sistemul imunitar, deoarece a crescutrata bolilor precum astm, alergii alimentare, boala lui Crohn, colite, artrite,anxietate, insomnie øi depresie — øi totuøi nu pærem în stare sæ ne oprim


23

* Pentru o interpretare a acestor dovezi antropologice de cætre un romancier, vezi DanielQuin, Ishmael: An Adventure of the Mind and Spirit, Bantam, 1995.

din a ne ucide pe noi înøine prin folosirea unor procese care ne distrug rîurile,aerul øi pæmîntul. Atîta vreme cît putem „mæsura“ rezultatele poluærii,poluarea în sine aproape cæ nu mai conteazæ.

Pentru a da doar un exemplu, cele 109 companii producætoare de vindin San Joaquin Valley, California, împræøtie o cantitate de gaze generatoarede smog calculatæ la 788 de tone anual. Aceasta, conform preøedintelui uneiastfel de companii, vine de la o industrie care „în general, este în favoareaaerului curat. Noi sîntem atenfli la mediu“. Cînd celor ce iau deciziile înindustrie li se cere sæ°øi curefle ograda, totuøi, grija faflæ de mediu face unpas în spate, læsînd loc profitului. „Problema aici este cæ soluflia ne va costamilioane de dolari øi nici mæcar nu e dovedit cæ funcflioneazæ. Oricum,beneficiul nu ar fi atît de mare, pentru cæ noi nu sîntem mari poluatori.“Cît de mari poluatori trebuie sæ fie? Se pare cæ 788 de tone de smog pe annu°i suficient.

Aøa cum spune filosoful grædinilor, Masanobu Fukuoka:

„Presupunefli cæ un om de øtiinflæ vrea sæ înfleleagæ natura. Dacæel începe prin a studia o frunzæ, pe mæsuræ ce cercetarea lui avanseazæpînæ la nivelul moleculelor, atomilor øi particulelor elementare, elpierde din vedere frunza de la care a pornit… Concluzia este cæcercetarea încearcæ sæ gæseascæ înfleles în ceva din care a scos totînflelesul.“

Altfel spus, toate mæsurætorile din lume nu ne vor aduce mai aproapede înflelegerea adeværatei naturi a lumii, nici nu ne vor spune cum sæ nepurtæm responsabil, spiritual, de bun°simfl în lume. Numai noi o putem face.

Poate cæ avem nevoie sæ facem diferenfla între fapt øi adevær. Oameniide øtiinflæ pot mæsura faptul cæ, de exemplu, rîurile sînt de zece ori maipoluate astæzi decît acum treizeci de ani, dar ei nu pot mæsura adeværurilemai adînci ale condifliei umane øi ce înseamnæ sæ fii parte a acestei lumipoluate. Iar øtiinfla nici nu poate sæ ne spunæ ce sæ facem în aceastæ situaflie.Doar oamenii — conectafli cu sufletele lor — pot øti adeværul.


24

SÆ PUNEM SUFLET ÎN ØTIINfiÆ Ceea ce væd în Naturæ este o structuræ magnificæ pe care o putem înflelege doar foarte imperfect øi aceasta trebuie sæ umple pe gînditor de un sentimentde umilinflæ. Este un sentiment religios autentic.

ALBERT EINSTEIN

În imaginaflia noastræ culturalæ øi în vederile noastre generale asupra lumii,încæ sîntem parte a unei øtiinfle arhaice bazate pe mæsurætori ca factordeterminant pentru modul în care ar trebui sæ træim: ca stæpîni ai naturii øiseparafli de ea. Oamenii de øtiinflæ moderni, totuøi, cred acum exact opusulacestui punct de vedere învechit care încæ ne marcheazæ cultura. Ei au ruptrîndurile vechii øtiinfle øi s°au întors la vechile cæi, acolo unde lumea nu edoar materialæ, ci însufleflitæ, vie, inteligentæ øi conøtientæ. Cercul este aproapecomplet, asemenea unui øarpe care s°a întors sæ°øi mænînce coada.

Modelul øtiinflific actual este teoria cuanticæ, ce ne descoperæ un universîntr°adevær foarte curios — unul în care nimic nu poate de fapt sæ fie mæsurat,deoarece însæøi acfliunea de a mæsura îi schimbæ natura, iar observatoruldevine observat. În acest univers, materia este compusæ simultan din particuleøi unde. Totuøi, pentru a putea fi observate, ele nu pot coexista. Pentru amæsura (sau doar percepe) ceva, trebuie sæ „izolæm“ unda în timp øi spafliu,astfel încît ea sæ devinæ o particulæ. Unda pe care o priveam øi pe care doreamsæ o mæsuræm înceteazæ a mai exista. Ea devine altceva: o undæ opritæ întimp. Sau am putea sæ o privim în continuare ca pe o undæ, curgînd,schimbætoare øi tranzitorie — dar atunci nu putem sæ o mæsuræm øi, de fapt,ea înceteazæ a mai fi fizicæ în accepfliunea obiønuitæ a termenului, devenind,în schimb, energie în miøcare, e°moflie (engl.: e°motion, motion = miøcare)— termen care include øi sentimentele noastre despre ea.

Oricum l°am privi, acest „lucru“ pe care îl observæm, nu existæ de sinestætætor. Alegerile pe care le facem øi comportamentul nostru ca observatoriîi determinæ realitatea øi, chiar atunci, modul în care îl vedem îl schimbæ.Tot ceea ce putem într°adevær spune este: „Lucrurile sînt, dacæ alegem sæcredem cæ ele sînt“, ceea ce începe sæ sune mai mult a metafizicæ decît afizicæ.

Ca sæ gæseascæ cîtuøi de puflin sens în lume, oamenii de øtiinflæ sînt acumforflafli sæ vorbeascæ despre o realitate bazatæ pe nofliunea de hiperspafliu cuzece dimensiuni, ideea fiind cæ existæ alte dimensiuni sau straturi invizi-bile dincolo de lumea pe care o cunoaøtem. Nu existæ nici o dovadæ,


25

bineînfleles; dar numai fæcînd aceastæ supoziflie, realitatea devine fezabilæ.Faræ ea, lumea pe care credem cæ o cunoaøtem nu ar putea exista. Dar,crezînd în ceva pentru care nu au nici o dovadæ, oamenii de øtiinflæ au devenit,de fapt, teologi. Argumentul lor cæ „într°o bunæ zi vom gæsi aceste altedimensiuni øi vom dovedi cæ lumea este aøa cum credem noi“ este la felde solid ca acela al unui preot care spune „într°o bunæ zi îl vom gæsi peDumnezeu øi vom dovedi cæ lumea este aøa cum o credem noi“.

Toate acestea înseamnæ cæ, dincolo de fizic, existæ un univers energeticøi noi îl creæm dupæ chipul øi asemænarea noastræ clipæ de clipæ. Ideea nueste diferitæ de postulatul øamanic cæ lumea este fæcutæ din spirit, nu dinmaterie; sau cæ „lumea e aøa cum o visezi“, cum spune populaflia Shuardin Amazonia. Prin „observarea“ unui univers spiritual, creezi un universspiritual. De asemenea, væzînd doar materialitatea ca fiind „realæ“, asta esteceea ce primeøti.

Pentru mulfli øamani, actul creærii lumii se bazeazæ pe spiritele plantelor,care asiguræ o poartæ de acces cætre energia de dincolo de fizic, øi cætreCosmos ca întreg: unitatea creafliei a cærei parte sîntem øi faflæ de care nusîntem separafli, în poziflie de „îngrijitori“, „cuceritori“ sau „mæsurætori“.

A ajunge sæ înflelegi acest concept poate fi o provocare pentru mintearaflionalæ occidentalæ. Ideea cæ o plantæ are inteligenflæ sau conøtiinflæ øi cæputem comunica cu ea este ceva ce mulfli ar considera ridicol. În primulrînd, cere o acceptare a ideii cæ plantele pot „vorbi“ nu doar între ele, ci øicu animalele øi cu oamenii.*

Aceasta nu este o idee uøor de înfleles sau de acceptat pentru noi. E nevoiesæ facem un salt al imaginafliei pentru a ne deschide posibilitæflii unei întîlniridirecte cu „cealaltæ“ conøtiinflæ, sau cu spiritul plantei.

O altæ provocare pentru mintea noastræ raflionalæ este faptul cæ intrareaîn lumea magicæ este în principal prin limbajul viselor sau expansiuneasimflurilor. Aceasta este o problemæ mult mai micæ pentru culturilenon°vestice. De exemplu, Loulou Prince, un medsen fey (vindecætor cu planteøi øaman) din Jacmel, Haiti, spune urmætoarele despre propria sa muncæcu plantele:

„Primesc multe din cunoøtinflele mele prin intermediul viselor.Dacæ tratez un bolnav, deseori cer un vis în care sæ væd ce frunzesæ°i dau persoanei. În vise, spiritele vin la mine øi îmi spun ce am


26

* Cît despre putinfla de a vorbi sau nu a plantelor, citifli Capitolul 1 øi hotærîfli singuri.

de fæcut sau mæ væd în pædure øi unele frunze se ridicæ în fafla meaøi pe acelea va trebui sæ le culeg. De îndatæ ce cunosc asta, pot særealizez un remediu pentru persoana care suferæ.“

Noi, în Occident, am tot tins sæ minimalizæm importanfla viselor. Siste-mele noastre educaflionale, politice, economice øi legale sînt toate bazatepe mæsurætori. De aceea ne°am dezobiønuit sæ lucræm cu eul nostru intuitivøi cel imaginativ, pe care deseori le tratæm ca fiind neimportante øi cumvade a doua mînæ.

Øi totuøi, visele øi viziunile sînt porflile noastre cætre conøtiinfla plantelorøi, dacæ ne oprim puflin sæ ne gîndim la aceasta, pînæ la urmæ nu°i atît degreu de înfleles. Fiecare mare reuøitæ, fie ea o clædire înaltæ, naøterea unuicopil sau o descoperire epocalæ cum e cea fæcutæ de Descartes, øtiinflaraflionalæ, îøi are începuturile într°o idee, un vis, o revelaflie a spiritului. Nimicnu apare brusc în lume. „Imaginaflia“, a spun Einstein, „este mai impor-tantæ decît cunoaøterea“.

MAGIA PLANTELORÎn ciuda dificultæflilor întîmpinate de mentalitatea occidentalæ, în ultimii

ani am observat o creøtere imensæ a interesului faflæ de leacurile din planteøi faflæ de cunoaøterea plantelor pe care o au indigenii. Existæ o credinflæ încreøtere cæ plantele sînt un fel de „leac pentru vremurile noastre“, oferindnoi posibilitæfli oamenilor, pentru care øtiinfla nu a gæsit ræspuns øi solufliiinspirate la problemele civilizafliei. În lucrarea de faflæ, ne uitæm la înfle-lepciunea aliaflilor noøtri, plantele, øi væ arætæm cum sæ lucrafli cu ele pentrua væ dezvolta propria comuniune cu aceøti mari vindecætori.

În Capitolul 1 analizæm spectrul vindecærii cu plante. Vindecarea esteun concept care, în multe culturi, merge dincolo de ceea ce culturaoccidentalæ priveøte ca fiind medicina (adicæ administrarea unui „tratamentfizic“ pentru o „boalæ fizicæ“), øi pæøeøte în lumea spiritului, unde putemauzi mesajul ascuns în boalæ øi vindeca prin înflelegere, divinaflie, bine-cuvîntærile plantelor, schimbarea norocului øi intrarea în noi realitæfli în careexperimentæm o lume de dincolo de fizic, unde toate lucrurile pot ficunoscute øi mai sînt mari lacune de explorat. Capitolul 1 mai explicæ, întermeni practici, principiile øamanice comune acestor abordæri, diferite astfelîncît sæ le putefli folosi pentru a væ gæsi propriii aliafli spirituali.


27

În Capitolul 2 abordæm conceptul de dietæ øamanicæ, un corp de practicicare îl ajutæ pe øaman sæ încorporeze spiritul plantei în propriul spirit. Dinaceastæ uniune, planta însæøi îl informeazæ øi îl învaflæ pe ucenic cum sæ°iinvoce puterea spre a fi folositæ în vindecare. De asemenea, væ facemcunoøtinflæ cu unele dintre plantele pe care øamanii le consideræ printre ceimai importanfli aliafli, precum ajo sacha øi chiric sanango. Toate au calitæfliatît psihospirituale, cît øi fizice care, interesant, sînt capabile de a se adaptala nevoile culturii sau persoanei care le încorporeazæ în dietæ (adicæ leingereazæ într°un mod disciplinat øi susflinut, cu intenflii spirituale). Astfel,în Amazonia, unde dieta este centralæ pentru antrenamentul øi inifliereaøamanului, ajo sacha e folositæ la vînætoare (pentru a camufla mirosulvînætorului øi pentru a°l ajuta sæ se concentreze asupra præzii); în Europaøi America de Nord, planta îl va ajuta pe ucenic sæ „vîneze“ probleme maidegrabæ psihologice, interioare. Însuøirea plantei ræmîne aceeaøi, dar vin-decarea ia forma de care este nevoie.

Bineînfleles, cunoaøterea a ceea ce se întîmplæ în Amazonia sau Haiti øia plantelor disponibile acolo are o valoare limitatæ pentru un ucenicoccidental. Din aceastæ cauzæ, Capitolul 2 oferæ sugestii de plante øi mixturimult mai disponibile, care væ vor ajuta sæ atingefli aceleaøi efecte, astfel încîtsæ væ vindecafli (vezi, de asemenea, Anexele 1 øi 2).

Capitolul 3 trateazæ halucinogenele sacre. Unul dintre modurile în careplantele au fost folosite dintotdeauna este acela în care (în cuvintele luiAldous Huxley) ele „deschid uøile percepfliei“ cætre realitæfli noi, diferite.Este o formæ de inifliere în Sine; noi legæturi neuronale se deschid princomuniunea cu planta, øi cel ce fline dieta poate accede la revelaflii neobiønuiteøi importante despre natura vieflii proprii øi a vieflii în general. În acest capitoltratæm folosirea ceremonialæ a ayahuascæi în tradifliile Amazoniei øi acactusului San Pedro în ceremoniile din Anzi. De asemenea, descoperimcum sæ lucræm cu esenfla universului deschis de astfel de plante, într°un modcare, în sine, nu implicæ ingerarea de halucinogene.

Capitolul 4 prezintæ douæ concepte importante ale vindecærii øamanice— acela de recuperare a sufletului øi de eliminare a intruziunilor spirituale.Deøi pînæ acum au fost puflin studiate, prin aceste douæ practici, peste totîn lume plantele sînt folosite pentru a readuce energia vitalæ øi pentru aîndepærta influenflele negative. Capitolul explicæ recuperarea sufletului øiextragerea intruziunilor spirituale, arætînd cum plantele sînt aliaflii noøtriîn aceste acfliuni. Deseori, acest tip de muncæ de vindecare nu cere delocingerarea plantelor, ci folosirea lor în alte moduri, ca de exemplu „ritualul


28

florilor“ din Mexic, folosirea paket°urilor în Haiti (ele conflin plante careextrag toxinele spirituale), folosirea chacapas (legæturi de frunze între-buinflate ca zuruitoare) pentru restabilirea echilibrului în Amazonia, øi ritualul„mîncætorului de pæcate“ din fiara Galilor, ce implicæ baterea cu urzici pentrua restaura viafla øi vitalitatea. Vefli afla cum sæ realizafli singuri unele dintreaceste unelte de vindecare øi cum sæ oferifli o ceremonie simplæ pentruîntoarcerea puterii pierdute.

Aromele frumoase ce derivæ din flori øi ierburi sînt folosite de multævreme pentru vindecare øi pentru inducerea de vise vizionare — de la fecioa-rele din templele Egiptului, care dansau cu conuri de tæmîie, la bæile floraledin Haiti øi Peru. Într°adevær, cuvîntul parfum vine din latinescul per fumer,„prin fum“, o referire la tæmîia ritualæ.

Totuøi, dupæ cum vom vedea în Capitolul 5, ceea ce nu a fost atît dedes notat este faptul cæ aromele florilor pot fi folosite pentru a modificarealitatea fizicæ prin schimbarea norocului — privit ca o forflæ realæ øicontrolabilæ în tradiflia øamanicæ. În Amazonia, specialiøtii în aceastæ formæde magie sînt cunoscufli sub numele de perfumeros øi ei sînt capabili sæfoloseascæ mirosul nu doar pentru înfrumuseflare sau în ritual, ci øi pentruatingere unor scopuri cît se poate de practice, cum ar fi reuøita în afaceri,cîøtigarea unor procese la tribunal, aducerea înapoi a iubitelor/iubiflilor cares°au îndepærtat. Aici existæ un paralelism cu tradiflia Hoodoo din NewOrleans, care foloseøte uleiuri esenfliale pentru a atinge aceleaøi scopuri.

Aceste tehnici sînt explicate în Capitolul 5, unde dezvæluim, de asemenea,øi unul dintre cele mai bine pæstrate (øi mai controversate) secrete ale lucruluicu plante: cum acflioneazæ pusanga („leacul de dragoste“ amazonian). Væînvæflæm cum sæ gæsifli øi cum sæ facefli propria pusanga folosind ierburi øiflori care cresc local øi væ dæm reflete de uleiuri parfumate pentru a væschimba norocul în dragoste, bani, sænætate øi magie.

Capitolul 6 exploreazæ bæile florale, un alt mod de a îndepærta blocajeleenergetice øi de a revitaliza spiritul. Øi ele sînt folosite în numeroase tradifliiøamanice inclusiv cele din Brazilia, Haiti, Indonezia øi Peru. De asemenea,la ele se face referire øi în legendele celtice, care ne aduc la cunoøtinflæ vechilepractici de „mîncare a pæcatelor“ øi mitul Graalului. Existæ multe astfel debæi — de la înflæcæratele bæi kleren, în care persoana se îmbæiazæ în foc,la relaxantele bæi parfumate, care curæflæ spiritul øi atrag dragostea. În toatecazurile, ele lucreazæ asupra energiilor noastre pentru a restabili echilibruløi armonia.


29

Capitolul 6 explicæ corpul energetic, cum øi de ce devine blocat øidezechilibrat øi ce putefli face pentru a væ reenergiza. Include øi reflete pentrubæi pe care le putefli face cu ierburi øi uleiuri uøor de gæsit.

În final, dupæ ce v°am familiarizat cu unele dintre principalele concepteøi modalitæfli ale lucrului cu spiritele plantelor, Capitolul 7 væ oferæ sugestiipentru extinderea lucrului cu aceøti aliafli. Væ explicam, de exemplu, cumputefli desfæøura o vindecare într°un cadru modern, în care sæ væ comunicaflicunoaøterea tratîndu°i pe alflii.

În anexele de la sfîrøitul cærflii vefli gæsi tabele ce conflin cele mai folositeplante din Peru øi din Caraibe, folosirea lor în vindecare øi magie, øi plantesimilare ce væ vor permite sæ continuafli explorærile în lumea spiritelorplantelor. De asemenea, am inclus refletele Hoodoo pentru noroc øi succes.Dupæ aceste anexe urmeazæ un glosar al termenilor utilizafli în lucrarea defaflæ.


30

Întrucît nimic nu e atît de secret ori de ascuns încît sæ nu poatæfi revelat, totul depinde de descoperirea acelor lucruri care manifestæceea ce este ascuns… Cel ce doreøte a explora Natura, trebuie sæ°iparcurgæ cærflile cu pasul.

PARACELSUS

Un concept prezent în toatæ munca cu plantele este acela cæ natura însæøivæ poate spune la ce foloseøte o plantæ. Iar dulæpiorul cu plante al naturiieste bine aprovizionat øi mereu în fafla voastræ. Øamanii disting puterile øicalitæflile spirituale ale plantelor în multe feluri: dupæ culoarea florilor, dupæparfumuri, forma frunzelor, locul unde cresc, emofliile pe care le stîrnescøi peisajul mai larg, geografic, cultural sau mitologic, pe care îl ocupæ.

Deøi astfel de considerafliuni nu au nici un rol în medicina modernæoccidentalæ (ea nu crede deloc în puterile spirituale), pînæ nu demult amavut øi noi aceastæ înflelegere a faptului cæ natura este vie øi ne vorbeøte.În secolul al XVI°lea, alchimistul øi filosoful Aureolus Phillippus Theo-phrastus Bombast — cunoscut mai bine sub numele de Paracelsus — aprezentat aceastæ nofliune în tratatul sæu, Doctrina semnæturilor, în care ascris cæ Creatorul øi°a pus pecetea asupra plantelor pentru a indica utilizærilelor medicinale. Nu era doar o speculaflie goalæ din partea lui Paracelsus;natura însæøi l°a învæflat acest adevær.

„Cæutînd adeværul“, a scris el, „m°am întrebat în sinea mea cum aø puteasæ învæfl aceastæ artæ dacæ nu ar exista învæflætori ai medicinei pe lume. Nualtfel decît din marea carte a naturii, scrisæ de mîna lui Dumnezeu… Luminanaturii, iar nu vreo lampæ de farmacie, este cea care m°a condus pe cale.“

31

NIMIC NU ESTE ASCUNS: CUM VINDECÆ PLANTELE

1

În aceastæ „carte a naturii“, Paracelsus a observat cum calitæflile plantelordeseori se regæsesc în aspectul lor — de exemplu, seminflele de gura°lupuluiseamænæ cu niøte mici cranii øi, logic, sînt eficiente la tratarea durerilor decap. În acelaøi mod, codiflele goale în interior ale usturoiului seamænæ cutraheea øi, în consecinflæ, sînt bune pentru problemele gîtului øi bronhiilor.Iar salcia, care creøte în locuri umede, va vindeca reumatismul cauzat deacumularea fluidelor în încheieturi.

De fapt, aøa cum Thomas Bertram remarcæ în a sa Enciclopedie aMedicinii Plantelor, „exemplele sînt numeroase. E curios cum multe dintreremediile pentru ficat au flori galbene, cele pentru nervi sînt albastre. Ser-pentaria (Rauwolfia) seamænæ cu un øarpe øi este un remediu tradiflional vechipentru muøcætura de øarpe. Ceea ce confirmæ Doctrina Semnæturilor.“

Ceea ce reiese din tratatul lui Paracelsus este premisa cæ natura în sinee un organism viu ce trebuie considerat a fi o expresie a „Vieflii Unice „ øicæ oamenii øi universul sînt la fel în natura lor esenflialæ. Acestei idei i°afost ecou (unii ar spune dovadæ), la cinci sute de ani dupæ Paracelsus, ipotezaGaia asupra unitæflii vieflii a doctorului James Lovelock. Lovelock ne aratæcæ Pæmîntul menfline condiflii relativ constante de temperaturæ øi atmosfericeîntr°o mæsuræ care desfide observafliile raflionale øi mæsurætorile prognosticedespre „ce ar trebui“ sæ se întîmple. Este ca øi cum Pæmîntul este un organismviu care are conøtient grijæ de sine, cu fiinflele umane ca parte a acestuiproces. „Noi sîntem, prin informafliile øi comunicarea noastræ, sistemulnervos al planetei“, a scris el. „Prin noi, Gaia s°a væzut pe ea însæøi dinspafliu øi începe sæ°øi cunoascæ locul din Univers. Noi ar trebui sæ fim inimaøi mintea Pæmîntului, nu boala sa… Mai mult, ar trebui sæ ne amintim cæsîntem parte a lui øi cæ ne este, într°adevær, casæ.“

Datoritæ convingerii sale profunde cæ planeta este un organism viu øiconøtient, Paracelsus a susflinut cæ natura interioaræ a plantelor poate fidescoperitæ prin formele lor exterioare sau „semnæturile“ lor. El a aplicatacest principiu atît mîncærii, cît øi medicinei, remarcînd cæ „Spiritul Viefliirezidæ nu în cantitatea de mîncare, ci în calitatea ei“ — o credinflæ împærtæøitæøi de cei care aleg hrana organicæ øi sînt îngrijorafli de utilizarea organismelormodificate genetic, cærora le lipseøte forfla vitalæ sau spiritul.

Doctrina semnæturilor, în sine, nu este cunoscutæ multor øamani indigeni,dar ei înfleleg principiul sæu destul de bine — cæ natura este vie, conøtientæøi comunicæ cu noi. Acest principiu nu e deloc considerat fantezist, ci foartepractic øi destul de important încît sæ salveze viefli.


32

Am descoperit cum opereazæ doctrina semnæturilor în Amazonia, deexemplu, într°o experienflæ cu planta jergon sacha. Howard ne povesteøte:

Am întîlnit planta aceasta pe cînd mæ plimbam prin junglæ cu øamanulJavier Arevalo, studiind plantele. Javier m°a întrebat de ce aveamîntotdeauna cu mine o macetæ. I°am ræspuns în glumæ: „Ca sæ mæ apærde anaconda!“

El s°a oprit un moment, apoi mi°a zis sæ°l urmez. Peste cîteva minute,am ajuns la o plantæ înaltæ. Aceasta e jergon sacha, a spus el. Javier atæiat o ramuræ øi a început sæ mæ batæ cu ea pe corp, insistînd asuprapicioarelor øi tælpilor. Apoi a spus: „Gata cu problemele, eøti protejatde atacurile øerpilor.“ L°am întrebat de ce aceastæ plantæ e folositæ astfel,iar el mi°a arætat desenul de pe ramuræ, care era identic cu cel al øerpilordin pædure. (Vezi fotografiile plantei jergon sacha la pagina 7 a secfliuniifoto.)

Mai tîrziu, am început sæ analizæm planta øi am descoperit cîtevacorespondenfle uimitoare. Jergon sacha este folositæ pe scaræ largæ înAmazonia ca antidot al veninului de øarpe. Revenind la conceptulsemnæturilor, planta e o dovadæ claræ a unei forme exterioare care indicæproprietæflile interioare. Folosirea ei e direct legatæ de aparenfla fizicæ,tulpinile sale înalte semænînd mult cu vipera veninoasæ jararaca sau„stæpînul tufiøurilor“ — specie amazonianæ. Stæpînul tufiøurilor, spredeosebire de mulfli alfli øerpi, este agresiv øi îøi apæræ teritoriul. Poatelovi într°o fracfliune de secundæ de la cinci metri øi, pe bunæ dreptate,este temut øi respectat.

În mod remarcabil, jergon sacha este un antidot foarte eficient pentrumuøcæturi, atunci cînd un tubercul mare este tæiat bucæfli, amestecat cuapæ rece øi apoi bæut sau pus într°o frunzæ de bananier øi legat în jurulrænii. Bineînfleles cæ, pragmatic vorbind, este imposibil sæ pæstrezivaccinuri anti°venin în junglæ, unde nu existæ refrigerare; astfel cæ plantavie are o importanflæ excepflionalæ în salvarea vieflilor celor muøcafli deøerpi. Øi importanfla ei este recunoscutæ pentru cæ însæøi planta îi spuneøamanului la ce poate fi folositæ, prin modelul de pe tulpinæ.

O altæ exemplificare a legæturii dintre forma øi funcflia unei plante ne°ooferæ Artidoro Aro Cardenas, un øaman care lucreazæ cu parfumurileplantelor. „Dacæ mirosul unei flori are puterea de°a atrage insecte sau pæsæri,atunci el poate atrage øi noroc cætre oameni“, spune el. Artidoro face par-fumuri care, de exemplu, atrag clienflii în magazin („Doar îfli pui puflin parfumpe faflæ, øi atragi oamenii cætre afacerea ta“), dar øi parfumuri pentru dragoste


33

sau altele pentru „înflorire“ — dezvoltare øi succes. „Privesc ce face plantaøi, dacæ e atrægætoare, o folosesc pentru asta. Plantele sînt forflele naturii.Tot ceea ce fac este sæ dau acestor forfle o direcflie.“ (În Capitolul 5 tratæmmai pe larg folosirea parfumurilor.)

Sistemul homeopatic este, de asemenea, bazat pe principiul unui universsensibil, cunoscut prin semnæturile sale. Hipocrat a vorbit despre legeauniversalæ similia similibus curentur (cui pe cui se scoate), iar pionierulmodern al homeopatiei, Samuel Hahnemann (1755°1843), a arætat prinexperimentele sale cæ plantele conflin o esenflæ vindecætoare sau calitatespiritualæ, care are afinitate cu fiinflele umane øi acflioneazæ asupra lor înfuncflie de natura bolii de care suferæ.

Nimeni nu øtie cu adeværat cum lucreazæ homeopatia (prin „nimeni“înflelegem clinicienii øi savanflii care nu cred în lumea nonfizicæ); dar esteclar cæ ea funcflioneazæ. În 1836, de exemplu, cînd holera a distrus multeoraøe austriece, iar medicina clasicæ nu a putut sæ°i opreascæ ræspîndirea,guvernul, în disperare de cauzæ, a apelat la homeopatie øi a încropit rapidun spital în care au fost tratafli pacienflii. Rezultatele au fost concludente:în timp ce spitalele clasice au raportat decese în mai mult de 70% dintrecazuri, spitalul homeopat a avut o ratæ a deceselor de doar 30%. Øamaniiau o explicaflie simplæ pentru aceasta: doctorii homeopafli au apelat øi auimplicat spiritele plantelor pentru a interveni asupra pacienflilor, iar spiriteleau ræspuns la chemarea lor.

MAGIA SIMPATETICÆ: SIMILARUL PRODUCESIMILAR, TOATE LUCRURILE SÎNT CONECTATE

Principiile magiei, care opereazæ în lumea øamanicæ øi au fost identi-ficate de Sir James Frazer în cartea sa Creanga de aur, prezintæ øi ele interesaici. Frazer nu a fost un fan al ceea ce el numea „magie primitivæ… artabastardæ“, dar i°a înfleles conceptele.

Dacæ analizæm principiile gîndirii pe care se bazeazæ magia, vom gæsicæ ele se reduc la douæ: primul este cæ similarul produce similar… iar aldoilea, cæ lucrurile care au fost cîndva în contact unul cu altul continuæ sæse influenfleze la distanflæ, dupæ ce contactul fizic a fost întrerupt.

Ambele ramuri ale magiei pot fi uøor înflelese sub numele general deMagie Simpateticæ, deoarece ambele presupun cæ lucrurile se influenfleazæreciproc la distanflæ, printr°o simpatie secretæ, impulsul fiind transmis dintr°o


34

parte în cealaltæ prin ceea ce putem concepe ca fiind un eter invizibil, carenu e diferit de cel postulat de øtiinfla modernæ pentru explicarea unorfenomene similare, precum modul în care lucrurile se pot afecta fizic reciprocprintr°un spafliu ce pare a fi gol.

Ideea din spatele „magiei simpatetice“, pe care Frazer le°a observat lanumeroase culturi, inclusiv a noastræ, este în primul rînd aceea cæ, dacæ oplantæ aratæ precum ceea ce va fi tratat, atunci ea va fi eficientæ în tratament.Jergon sacha e doar un exemplu. Mai existæ o plantæ amazonianæ desprecare se crede cæ e eficientæ în cazurile de ræpiri de cætre sirene, care, deexemplu, pot lua forma delfinilor roz, ræpindu°i pe cei neatenfli în flaramorflilor de sub valuri. Faptul cæ planta protejeazæ împotriva unor astfel deræpiri este evident din aspectul sæu: e roz øi creøte drept, precum un delfincare sare din mare.

În Haiti acest principiu este, de asemenea, cunoscut øi folosit. Deexemplu, în lucrærile magice de „legare“ (adicæ fæcute pentru a lega pe cinevade o persoanæ sau pentru a°l refline împotriva voinflei sale), se folosesc liane,plante agæflætoare cu care se prinde o reprezentare a „legatului“ de un obiect,de exemplu, o piatræ. Sînt folosifli cîrceii, pentru cæ ei se încolæcesc în modnatural în jurul unui suport (de exemplu un copac), iar puterea ataøærii creøtepe mæsuræ ce trece timpul.

Observaflia lui Frazer cæ existæ o „simpatie secretæ“ în naturæ sugereazæîncæ un principiu øamanic: cæ fiecare plantæ nu doar se reprezintæ pe sineøi calitæflile sale, ci øi întreaga sa specie. Astfel, un cîmp de lavandæ nu edoar un cîmp, ci toate cîmpurile, indicînd totalitatea lumii naturale. Un øamancare îøi face lavanda aliat este, prin urmare, în contact atît cu planta, cît øicu însuøi sufletul naturii øi cu fiecare plantæ ce este sau a fost vreodatæ acolo.

Primul pas al fiecærui øaman e, aøadar, sæ ia legætura cu principalul sæualiat°plantæ, care devine o punka (cuvînt Quechacare ce înseamnæ uøæ) cætrelumea spiritelor plantelor, dupæ cum spun øamanii Amazoniei. Exercifliileurmætoare væ vor învæfla cum sæ contactafli un aliat propriu.

O cælætorie cætre planteIndiferent de specializare (ritualuri de vindecare, ori divinaflie, de exem-

plu), o caracteristicæ°cheie comunæ tuturor øamanilor antici øi moderni dintoate culturile este o stare de conøtiinflæ specialæ, de transæ, care le dæ comu-niunea cu energia (sau spiritul) Universului.


35

Aceastæ practicæ a ajuns sæ fie cunoscutæ sub numele de cælætorieøamanicæ.

Pentru tribul Sora din India, cælætoria øamanicæ înseamnæ cæ øamanulcomandæ sufletului sæ°øi pæræseascæ trupul pentru a se întîlni cu spiriteleøi pentru ca ele sæ vorbeascæ prin el.

În Siberia, øamanul zboaræ în lumea cealaltæ pentru a°øi întîlni spiritelecælæuzitoare øi pentru a salva sufletele pierdute.

În Haiti, sufletul øamanului se duce în Gine (pronunflat Ginn°NAY; Africaancestralæ), pentru ca stræmoøii øi fiinflele angelice sæ°i poatæ prelua trupuløi transmite vindecarea prin el.

Aøadar, în toate culturile, cælætoria øamanicæ este un mijloc de a explorauniversul spiritual, de a lua contact cu spiritele tutelare, pentru recuperareaenergiei pierdute sau pentru a afla mai multe despre noi înøine øi viaflanoastræ.

În acest exercifliu, vom folosi cælætoria øamanicæ pentru a întîlni spiritulplantei care væ cheamæ.

Pentru a întreprinde orice cælætorie øamanicæ, trebuie sæ væ gæsifli unmoment øi un loc în care sæ fifli singuri øi nederanjafli de nimic pentruaproximativ douæzeci de minute. Apoi stingefli lumina sau væ acoperifli ochiiøi væ lungifli pe spate, cu picioarele întinse øi mîinile pe lîngæ corp,relaxîndu°væ. Aceasta este postura clasicæ pentru cælætoria øamanicæ.

De cele mai multe ori, cælætoria øamanicæ se face pe sunet de tobe; acestaajutæ la declanøarea unor stæri de visare, purtîndu°l pe øaman într°o experienflæmai holisticæ a lumii în plenitudinea sa. Putefli sæ batefli singur toba (darasta bineînfleles cæ væ va impiedica sæ menflinefli postura), sæ rugafli un prietensæ o batæ sau sæ folosifli un CD sau o casetæ cu tobe øamanice pentru a væghida cælætoria. Toate sînt eficiente.

Exprimarea intenfliei, a scopului cælætoriei øamanice øi focalizarea asuprasa e, de asemenea, importantæ. Intenflia este energia care ghideazæ cælætoriaøi care nu væ lasæ sæ rætæcifli færæ flel. Urmætorul pas este deci sæ væ exprimafliintenflia, fæcînd o afirmare a scopului cælætoriei øamanice într°un mod pozitiv.Aceasta va spori conøtientizarea interioaræ pentru a intra în legæturæ cu minteaUniversului, astfel încît sæ lucrafli cu ea øi sæ væ direcflionafli energia spreun scop specific. Astfel, nici nu vefli fi distras, întrucît avefli un obiectivclar, bine definit, în minte.

În cælætoria de faflæ, intenflia va fi aceea de a întîlni un aliat°plantæ —conøtiinfla unei plante care væ va ghida în lumea magicæ a minflii colective


36

a plantelor. Nu e nevoie sæ avefli o plantæ anume în minte; în schimb, fiflideschis cætre ceea ce vine cætre dumneavoastræ.

De îndatæ ce toba începe sæ batæ, imaginafli°væ intrînd într°un loc carevæ face sæ væ simflifli conectat cu Pæmîntul într°un mod plin de sens pentrudumneavoastræ — poate un deøert, o junglæ, un vîrf de munte. Orice loceste bun, atîta vreme cît putefli sæ væ simflifli prezent cu adeværat acolo. Apoi,exprimafli°væ din nou intenflia øi permitefli imaginafliei dv. sæ væ poarte încotrovrea ea. Nu încercafli sæ controlafli sau sæ dictafli ceea ce se întîmplæ sauinformafliile pe care le primifli. Doar relaxafli°væ øi læsafli°væ ghidafli de intenflie.Tot ce trebuie sæ facefli este sæ primifli.

Cînd aliatul væ apare, petrecefli o vreme discutînd cu el. Întrebafli despredarurile de vindecare ale plantei øi despre modul în care aceste proprietæflise manifestæ în planta însæøi. Întrebafli despre modurile în care putefli lucracu aliatul øi cu plantele care îl manifestæ. De asemenea, întrebafli ce puteflioferi în schimbul ajutorului primit.

Øamanii spun cæ trebuie sæ ne hrænim aliaflii pentru a le da energia decare au nevoie sæ ne ajute. „Hrænirea“ poate lua multe forme, în funcflie dece are nevoie spiritul — un ritual, de exemplu, sau o ofrandæ de vreun fel.Læsafli°væ ghidat de plantæ pentru a°i afla cerinflele.

Dacæ sîntefli începætor în ale cælætoriei øamanice, se poate sæ vi se paræstraniu. Mulfli oameni, dupæ prima cælætorie øamanicæ, întreabæ acelaøi lucru:„A fost adeværat (adicæ am întîlnit într°adevær spiritul unei plante?), sau edoar imaginaflia mea?“ Nu existæ loc de „doar“ aici. Chiar dacæ a fostimaginaflia (iar imaginaflia niciodatæ nu trebuie subestimatæ sau echivalatæcu „fanteziile“), afli învæflat ceva important din adîncul dumneavoastræ,dintr°un loc de potenflial neutilizat pînæ acum øi de putere naturalæ pe carede obicei nu le folosim în viafla de zi cu zi. Acest loc de putere este, în acelaøitimp, øi lumea spiritului.

Aøa cæ putefli lua cælætoria cum dorifli — drept geniul dumneavoastræimaginativ jucîndu°se sau comuniune cu mintea universalæ — deoarecerezultatul este cel mai important: dacæ primifli informaflii folositoare în cælæ-torie, atunci cu siguranflæ e realæ. Într°un fel sau în altul, informaflia pe careo avefli væ valideazæ experienfla øi o face sæ fie realæ. De fapt, acordîndu°nela astfel de plante, de obicei devine evident cæ øtim despre ele mult maimulte decît credeam; ajungem sæ vedem cæ vindecarea cu plante nu esterezervatæ doar doctorilor, botaniøtilor sau altor „experfli“, ci e parte a anticeiînflelepciuni celulare a umanitæflii; øi dreptul prin naøtere al tuturor.


37

Dupæ ce afli vorbit cu planta dumneavoastræ aliatæ, întrebafli dacæ puteflisæ væ contopifli cu ea (ræspunsul va fi aproape cu certitudine „Da“), apoiîntindefli braflele øi simflifli energia acestui spirit intrîndu°væ în inimæ øidevenind o parte a dumneavoastræ. Inspirafli°o øi permitefli°i sæ væ inundeîntreaga fiinflæ. Cînd sîntefli gata sau cînd afli auzit semnalul de întoarcereal tobei, reluafli în sens invers drumul pe care afli ajuns în acest loc de întîlniredin altæ lume, întorcîndu°væ la starea normalæ de conøtiinflæ.

Întîlnirea plantei în aceastæ lumeDe îndatæ ce v°afli întîlnit aliatul în lumea spiritului, vefli øti cu ce plantæ

sæ lucrafli în realitatea ordinaræ. În tæcere øi într°o manieræ meditativæ øiconcentratæ (ceea ce øamanii numesc „plimbarea atenfliei“), mergefli în naturæøi gæsifli°væ planta. Nu este nevoie s°o cæutafli; doar bucurafli°væ de plimbareøi ascultafli°i chemarea. Planta væ va gæsi ea pe dumneavoastræ.

Petrecefli ceva timp cu planta dupæ ce afli întîlnit°o, unindu°væ conøtiinflacu a ei øi simflindu°i calitæflile øi intenfliile vindecætoare. Læsafli°væ ochii sæse defocalizeze puflin privind°o ca sæ°i vedefli esenfla de dincolo de formæ.Aceasta este tehnica øamanicæ a privirii. Dupæ ceva vreme, începefli sæ scriefli,ca într°un un øuvoi al conøtiinflei, toate ideile øi asociafliile care væ vin cîndprivifli planta sau cînd væ gîndifli la ea. Este un alt mod de a o cunoaøte —permiflîndu°i sæ vorbeascæ prin intuiflia dumneavoastræ.

Cunoaøterea aliatuluiAdunafli la un loc toate informafliile pe care le°afli primit în timpul cælæ-

toriei øamanice, al privirii plantei, al meditafliei asupra sa, al scrierii gîndurilordumneavoastræ, precum øi din cercetærile adiflionale pe care le°afli fæcut asupraplantei. Apoi, începefli sæ rafinafli informafliile pînæ ajungefli la o specificafliepentru aliatul cu care vefli lucra, similaræ cu exemplul de mai jos. (Secfliuneaasupra intenfliei spirituale este cea mai importantæ, deoarece aceastæinformaflie v°a fost datæ de planta însæøi în cælætoriile pe care le°afli fæcutøi în meditafliile asupra calitæflilor sale.)


38

Odatæ puse la un loc datele dumneavoastræ despre plantæ, verificafli°væintuifliile comparîndu°le cu informafliile dintr°o enciclopedie de fitoterapie,


39

Un exemplu: salviaRecoltare: Frunzele pot fi culese oricînd, dar sînt mai puternice

primævara.Dezinfecteazæ ræni deschise, poate fi folositæ într°un alambic

pentru purificarea aerului; cîndva, era folositæ în spitale pentru aucide viruøii.

Salvia curæflæ de asemenea øi gura, øi are ingrediente esenfliale folositeîn paste de dinfli øi ape de guræ. Vindecæ infecflii ale gîtului, ulcerele,amigdalita.

Salvia combate diareea, reduce transpiraflia* øi cældura corporalæ (deexemplu, bufeurile cauzate de menopauzæ).

Salvia opreøte lactaflia. Pentru înflærcarea copilului, mama ar trebui sæconsume salvie. Deøi proprietæflile sale trec în lapte, aceasta e siguræ pentrucopil.

Salvia îndepærteazæ congestia mucoaselor, vindecæ øi previne ræcelile.Intenfliile spirituale: Ce are de spus salvia: „Eu am calitatea de a usca.

Mai toatæ vindecarea pe care o ofer este legatæ de asta. Ajut acolo undeexistæ prea multæ fluiditate.

Asta poate însemna øi schimbare, confuzie, ræsturnæri emoflionale, nesi-guranflæ. În astfel de momente eu înrædæcinez øi ofer curæflare øi protecflie.Befli°mæ, inspirafli fumul meu, atîrnafli°mæ deasupra uøii casei øi eu væ voipurifica øi voi opri energiile care nu væ sînt de ajutor. Visele væ vor fi maiputernice øi væ vor aræta viitorul, dacæ dormifli cu mine aproape. Unii spuncæ parfumul meu e aroma bogæfliei, eu atrag bani cætre voi. Frunzele meleau forma limbii voastre, aøa cæ ajut la infecfliile gurii øi ale gîtului. Numelemeu (salvie — sage) înseamnæ înflelepciune øi væ aduc cunoaøtere øimemorie puternicæ.“

ATENfiIE : Nu consumafli salvie în timpul sarcinii. Evitafli°o în cazurilede epilepsie.

* Nu folosifli salvia pentru a reduce transpiraflia cînd avefli febræ.

pentru a vedea cum se situeazæ percepfliile dumneavoastræ comparativ cuale altora. S°ar putea sæ fifli surprinøi de precizia descoperitæ. Dar, de fapt,nu este atît de uimitor, dacæ væ gîndifli puflin: cîndva, undeva, plantele øi°auspus cætre cineva secretele pentru a fi înregistrate într°o enciclopedie; dece nu ar vorbi øi cu dumneavoastræ?

VINDECAREA ØAMANICÆ CU PLANTEConceptul relativ limitat al unui «leac» din plante ca fiind o

substanflæ care are sau se spune cæ are proprietæfli curative sau vin-decætoare este caracteristic societæflii occidentale. În multe regiuniale lumii, termenul e folosit într°un sens extins, care include leacuripentru dragoste, succes în vînzæri, mulflumirea stræmoøilor sau pentruorice este neobiønuit, sacru øi învestit cu putere magicæ.

FRANK J. LIPP, etnobotanist

Vindecarea øamanicæ cu plante ia foarte rareori forma — øi niciodatæexclusiv — administrærii unor leacuri, aøa cum ar înflelege acest termen undoctor occidental. În schimb, ea poate include divinaflie, primirea debinecuvîntæri spirituale, pofliuni magice pentru schimbarea „norocului“ sauvindecarea sufletului prin energia plantelor, øi nu prin atributele lor fizice.

fielul unui øaman al plantelor este, deseori, nu de a vindeca o boalæ, cide a°i îndepærta cauza spiritualæ, prin restabilirea în pacient a unui sentimentde echilibru, armonie øi reconectarea cu sacrul øi cu Pæmîntul. Starea deechilibru øi unitate este privitæ ca fiind starea naturalæ de existenflæ a fiinflelorumane; de îndatæ ce pacientul o simte din nou, boala (care era mai curîndun mesager al stærii de deconectare, decît o stare de sine stætætoare) nu maiare motiv sæ existe øi va dispærea ca prin farmec. În aceasta, planta este unintermediar care joacæ rolul de doctor, consilier, confesor, terapeut sauprieten — de orice are nevoie pacientul sau øamanul — care ajutæ larestabilirea echilibrului, mai degrabæ decît o sursæ de proprietæfli chimiceøi medicale.

Dupæ cum subliniazæ etnobotanistul Frank J. Lipp, plantele joacæ un rolesenflial în ideile de echilibru øi ordine cosmologicæ. Acestea deseori reflectæteorii medicale sofisticate ale corpului uman, ale simptomelor sale øi alecauzelor lor ascunse. Mai mult, nu existæ o distincflie netæ între „plantemedicinale“ øi „plante hrænitoare“, întrucît multe plante — de exemplu,salvia øi ardeiul iute — sînt folosite atît ca hranæ, cît øi ca medicament.


40

Intenflia øamanului øi cooperarea din partea plantei decid dacæ ea estevindecætoare sau mîncare. În Anzii din Peru, de exemplu, frunzele de cocasînt folosite medicinal pentru a le da oamenilor energie øi a°i ajuta sæ rezistela altitudinea mare care le secætuieøte puterile, dar ele sînt, de asemenea,øi printre cele mai sacre plante, folosite ca ofrande pentru zei. De aceea,nu e ceva neobiønuit sæ vezi un øaman din Anzi mestecînd coca pe post dealiment cu proprietæfli medicinale øi, în acelaøi timp, oferind frunzele ca partea unei ceremonii. În unul øi acelaøi moment, planta este medicament, mîncareøi aliat spiritual. Cea care face diferenfla este intenflia øamanului.

Un alt exemplu, de aceastæ datæ oferit de Lipp, este cel al vindecætorilordin Zair, care trebuie sæ viziteze pædurile sacre în care sînt îngropafli stræmoøiiøi sæ culeagæ anumite ierburi exact cînd razele Soarelui scad, pentru a vindecaun pacient cu febræ. „Puterea medicinalæ a unei plante poate dormita pînæcînd incantaflia corectæ a fost pronunflatæ, lucru care îi defineøte rostul øi îidirecflioneazæ acfliunea“, spune Lipp. Spiritelor stræmoøilor li se cere sæ facæfebra sæ scadæ, la fel cum scad razele Soarelui la apus. Færæ aceastæ invocaflie,declaraflie de intenflie, ierburile nu ar lucra, indiferent cît de puternice ar fidin punct de vedere chimic.

PLANTELE CA PLACEBODupæ cum tot Lipp remarca, „de pe vremea lui Platon este recunoscut

cæ substanfle færæ eficienflæ chimicæ inerentæ pot fi folositoare în eliminareasimptomelor øi durerii“. Se estimeazæ cæ 35°45% din toate prescripfliilemedicale vestice sînt pentru medicamente care, prin ele însele, nu pot afectabolile pentru care sînt prescrise. Acesta este cunoscut ca „efectul placebo“— folosirea unor materii inerte de provenienflæ vegetalæ, ca de exempluzahærul, care sînt date pacientului cu promisiunea cæ va fi vindecat — øieste mai curînd tratat cu disprefl în Vest, dar, de fapt, funcflioneazæ, øi încædeseori mai bine decît medicina clasicæ.

Dupæ estimærile lui Lipp, recuperarea noastræ din boalæ se datoreazæacestui efect în 30°50% din cazuri. Dacæ medicamentul pe care îl luæm nuare calitæfli medicale, atunci factorul ræspunzætor pentru abilitatea acestorderivate din plante de a ne vindeca nu este cumva ceva nonchimic — spiritulplantei — øi intenflia de a vindeca a vindecætorului?

Poate cæ problema cea mai mare a minflii occidentale în a accepta vinde-carea cu spiritele plantelor ca practicæ bona fide este, dupæ cum am spusmai devreme, faptul cæ rezultatele sale nu sînt øtiinflific mæsurabile. Nu e


41

la fel ca, de exemplu, sæ dai cuiva o aspirinæ øi sæ constafli cæ peste o jumætatede oræ problema a dispærut, cæ simptomul, cel puflin, dacæ nu chiar problemarealæ (cauza ascunsæ a durerii de cap), este vindecat.

Cum mæsori, de exemplu, eficienfla unei plante în a face pe cineva sæse îndrægosteascæ de tine sau în creøterea rulajului afacerii tale? Din cauzamodelului pe care îl foloseøte øtiinfla, întotdeauna vor fi alfli factori de studiat,astfel încît cauzele „supranaturale“ sæ fie scoase din cadrul analizei. Pînæla urmæ, acesta este øi scopul øtiinflei. Din acest punct de vedere, øtiinfla etautologicæ. Bineînfleles, gæsim ceea ce cæutam. Oricînd savanflii se apucæsæ caute o explicaflie alternativæ care sæ dovedeascæ faptul cæ spiriteleplantelor nu existæ, asta øi descoperæ, pentru cæ asta au cæutat chiar de laînceput. Ironia este cæ, øi în cazul care e dovedit øtiinflific cæ un placebofuncflioneazæ, avem tendinfla sæ negæm vindecarea numind°o ineficientæ øipunîndu°i succesul pe seama credulitæflii. Dacæ totuøi ne deschidem minteaspre modul în care într°adevær plantele funcflioneazæ, vom observa mai curîndposibilitæflile decît limitærile, mai curînd miracolele decît „trucurile“.

PLANTELE CA FACTOR DE ECHILIBRAREÎn articolul sæu Vræjitæ în Bolivia, apærut în ziarul The Globe and Mail,

Michele Peterson ne oferæ viziunea unei forme de vindecare øamanicæ încare, din nou, vindecarea nu se bazeazæ deloc pe ingestia de plante ca leacuri.În schimb, aici, planta are o utilizare de consiliere terapeuticæ, vindecîndprin restaurarea echilibrului. Peterson scrie:

Luna plinæ se înælfla deasupra Muntelui Illimani, iar eu am intrat peo alee din capitala bolivianæ. Eram la cîfliva paøi în urma lui Juan Mamani,un magician al muntelui, øi cæutam un loc liber în care el sæ facæ o øedinflæde diagnosticare paranormalæ, prin aruncarea øi citirea frunzelor decoca…

În final, la adæpostul unui zid, el øi°a desfæcut scaunul pliant øi øi°apus botiquin°ul (punga de leacuri) pe genunchi. Apoi, a golit o micæpunguflæ de plastic de frunze de coca de un verde pal øi a început sæmestece cîteva dintre ele. A pus o frunzæ pe o monedæ veche, a fæcutsemnul crucii, øi°a pus mîinile pe abdomen, a inspirat adînc øi a expiratuøor, suflînd în frunze. Ridicînd mîinile, el a læsat frunzele sæ cadæ. Citireamea începuse.


42

Michele fusese alarmatæ de o serie de vise înfricoøætoare despre familiasa øi a cæutat un magician de pe munte (numit local kallawaya) care s°oajute sæ se liniøteascæ øi sæ înfleleagæ visele. La începutul divinafliei, kallawayaa rupt o figuræ dintr°o frunzæ de coca, spunîndu°i cæ îl reprezenta pe tatælei. Apoi a aruncat°o în vînt øi a observat unde a cæzut. „El e sænætos. Dare deconectat de la Mama Pæmînt øi træieøte în fricæ“, a spus. O altæ frunzæa reprezentat°o pe mama ei. Aceasta a fost luatæ de brizæ øi a aterizat cufafla în jos. „Aceasta înseamnæ tristefle“, a spus el. Apoi, privind la ambelefrunze, la relaflia dintre ele, locul în care au atins pæmîntul øi observînd cæse aflau în centrul unui grup de alte frunze, kallawaya a conchis: „Sîntînconjurafli de energie negativæ. Trebuie sæ se reconecteze la Mama Pæmînt.“

Frunzele de coca folosite astfel, deøi am vorbit mai sus de divinaflie, sînt,de fapt, unelte de diagnosticare øi vindecare, întrucît, cunoscînd cauza pro-blemei, putem gæsi o soluflie. În acest caz, îngrijorærile lui Michele referitoarela familia sa se risipesc, iar pærinflii ei vor fi ajutafli, dacæ pot, sæ se reconectezela lumea naturalæ.

Kallawaya erau cîndva doctorii regilor øi încæ sînt consultafli în zilelenoastre de peste 80% dintre bolivieni. Medicina convenflionalæ a începutøi ea sæ le recunoascæ øtiinfla. Kallawaya au fost primii care au folosit coajacopacului cinchona pentru a controla malaria, de exemplu, iar acum aceastase foloseøte ca sursæ de chininæ, unul dintre remediile cele mai eficientede prevenire øi vindecare a acestei boli. Michele scrie: „Studii recenteconsemneazæ dovezi ale puterii vindecætoare a mai multor ierburi medi-cinale folosite de kallawaya.“

Aici similaritatea cu practica medicalæ modernæ se opreøte, pentru cæ:„Kallawaya cred cæ bolile fizice îøi au originea în suflet, fiind cauzate defaptul cæ ajaya, forfla vitalæ, pæræseøte corpul. Sarcina vindecætorului estes°o aducæ înapoi în trup øi sæ readucæ echilibrul cu spiritul øi cu mediul.“Nu medicamentele sînt ræspunsul, ci scopul este restaurarea armoniei prinacfliunea plantei asupra sufletului. (Vezi øi Capitolul 4 pentru mai multeinformaflii asupra acestui fel de vindecare).

În Anzii peruvieni øi bolivieni, un mod de a gæsi echilibrul este prinaducerea unei ofrande — constînd din ierburi, bani øi talismane — într°oceremonie pentru Pachamana, spiritul Pæmîntului. Denumirea localæ esteofferenda, iar ceremonia se fline deseori în locuri sacre, numite haaca.Acestea sînt dealuri, lacuri øi stînci care au puteri speciale øi care sînt caseleanumitor apus — spirite.

Ceremonia lui Michele a necesitat o lumînare galbenæ, tæmîie copal,calcar, madera de santo, alpaca coloratæ øi mai multe ierburi, pe care i s°aspus sæ le ardæ øi sæ îngroape cenuøa în pæmînt.


43

Întrucît ea este o jurnalistæ vesticæ, bineînfleles cæ nu a fæcut nimic dintoate acestea. Øi°a scris articolul øi a plecat. Dar, dacæ ar fi fæcut ce i°a spuskallawaya, poate cæ ar fi observat unele rezultate neobiønuite øi benefice.

Într°o cælætorie în Peru pe care am facilitat°o în 1998, am aranjat pentruun grup de occidentali sæ ia parte la o offerenda similaræ cu a lui Michele.Cînd ne°am adunat pe versantul muntelui, aproape de unul dintre locurilesacre ale regiunii, un vînt uøor a început sæ batæ, ridicînd departe în cer fumulmicului nostru foc. Unul dupæ altul, membrii grupului au pæøit înainte øiøi°au øoptit spre fum rugæciunile, punînd împreunæ alæturi de offerenda lorcîte una sau douæ frunze de coca ce le°au fost înmînate de femeia noastræøaman, Dora Rivera Lenz. Apoi øi°au ars ofrandele în flæcæri.

Aceastæ ceremonie simplæ a schimbat vieflile unora dintre ei. Problememisterioase de sænætate, care îi supærau de ani de zile, s°au risipit brusc,færæ alte forme de tratament. Alflii au gæsit în ei puterea de a pæræsi locuride muncæ nemulflumitoare din care nu puteau sæ plece din cauza fricii deschimbare. Un cuplu care abia se cunoscuse a decis pe loc sæ se cæsætoreascæ.Au fæcut asta la întoarcerea în Anglia øi acum, cînd scriu aceste rînduri,sînt încæ fericifli împreunæ, la øapte ani dupæ cæsætorie.

„Aø putea spune cæ a fost cel mai important moment din viafla mea“, aspus o femeie care øi°a læsat slujba de profesoaræ în urma acestei ceremoniiøi, mai tîrziu, s°a întors în Peru pentru a studia vindecarea cu plante împreunæcu øamanii. Ea scrie: „Divinaflia mi°a relevat ce ar trebui sæ fac cu viaflamea — ceea ce øtiam adînc în mine —, øi cînd am fæcut ofranda, am væzut°oca pe un angajament real de a fi sinceræ cu mine însæmi øi cu chemareamea. Cînd m°am întors în Anglia, nimic nu mai pærea la fel ca înainte øiam øtiut cæ trebuie sæ ajung înapoi cît mai repede posibil. Acum træiesc înPeru de ceva vreme øi n°am fost niciodatæ mai fericitæ.“

Dacæ cele de mai sus pot fi puse pe seama efectului placebo, atunci vremøi noi! Ne°ar plæcea sæ vedem astfel de rezultate rapide øi benefice de laun medic occidental!

DIVINAfiIA CU COCA: UN INTERVIU CU O CURANDERA DIN ANZI

Incaøii flineau coca la rang de plantæ divinæ, în principal datoritæ capacitæfliisale de a da rezistenflæ, iar folosirea ei este împletitæ cu fiecare aspect alvieflii, artei, mitologiei øi economiei Imperiului Inca.

Milioane de oameni au mestecat coca zilnic, iar practica a av

wordpress.com · 2019. 8. 22. · coperta: Øtefan dragomirescu redactare: monica reu corecturæ:...

Documents