ferita de cobalt

8/18/2019 Ferita de Cobalt

1/18

Universitatea Babes-Bolyai

Facultatea de Chimie si Inginere Chimica

Specializarea : SIMO III

Ferita de Cobalt

Studenta : !iurgiu "ana-#ntonia


2/18

Clu$-apoca

%&'(

!))*#+I,#,I

Feritele sunt compuşi de forma,

(MeO)(Fe2O3) în care Me este un metal

bivalent (mangan, zinc,fier, nichel,

magneziu) sau o grupare de elemente cu valena total! 2" #ropriet!ile

magnetice ale feritelor au la baz! structura intern! a acestora format! dinsubreele magnetice atomice care apar spontan în volume finite (domenii

$eiss), fiecare reea av%nd momentele magnetice elementare orientate în

acelaşi sens pe un grup de linii reticulare paralele, iar pe un alt grup de linii

reticulare paralel cu primul orientarea a momentelor magnetice elementare

este inversat!"

Fa! de materialele feromagnetice, feritele au urm!toarele avanta&e

principale'

rezistivitatea electric! este mult mai mare " cest fapt determin!

pierderi prin cureni turbionari mult mai mici şi deci posibilitatea folosirii la

frecvene mult mai mari*

caracteristicile magnetice sunt mai stabile la solicit!ri mecanice

(şocuri, vibraii, etc")*

+a dezavanta&e, comparativ cu materialele feromagnetice amintim'

permeabilitate magnetic! relativ! mai mic!*

inducia magnetic! de saturaie mai mic!*

sunt dure, casante şi deci greu de prelucrat mecanic*


3/18

Feritele se împart în dou! mari tipuri în funcie de de valoarea

intensit!ii c%mpului magnetic coercitiv, c'

erite moi. /c0&12#3cm.

-erite dure. /c4'cm1

Feritele moi, au pierderi prin histerezis mai mici şi sunt utilizate

pentru fabricarea miezurilor magnetice destinate s! lucreze la frecvene

ridicate sau în regim de comutaie"

Feritele dure se folosesc pentru obinerea magneilor performani

(ferite cu bariu) şi a benzilor magnetice înregistratoare de informaii (ferite

de cobalt)"

M),O"# SO+-!)+

M e t o d a s o l - g e l este in

prezent cea mai investigat! metod!

chimic! de sintez!, deoarece ea poate

fi aplicat! unei game e-trem de

largi de compoziii de materiale,

oferind posibilitatea de

a controla forma, dimensiunile şi distribuia dimensiunilor p a r t i c u l e l o r "

#rin acest! metod! pot fi obinute şi fibre sau filme" .n principiu metoda sol

gel const! in formarea unui sol coloidal concentrat de o-izi sau hidro-izi metalici şi

convertirea acestuia la un gel semirigid prin una sau mai multe c!i"

Solu l (de f in i t ca o d i sp ers ie de par t i cu le so l ide in t r un

mediu lichid in care cel puin una dintre dimensiunile particulelor este cuprins! intre / nm

şi / 0m) trebuie intai stabilizat pentru a impiedica sedimentarea dispersantului şi dup!aceea procesat la faza de gel" 1elul format este apoi uscat şi p re luc ra t

ca un ma te r i a l ce ra mic " au dezvoltat dou! direcii de abordare a

tehnicilor solgel, in funcie de n a t u r a f o r m a t o r i l o r d e g e l u r i '

• t ehn ic i so l gel folosind ca precursori soluii apoase ale s!rurilor

metalice*


4/18

• t ehn ic i so l gel avand soluia precursoare format! din alco-izi"Faza de formare a solului este deosebit de important!, este o faz! strict controlat!

de puritatea precursorilor, de gradul de solubilizare a acestora in soluie,de valoarea pului şi temperatur!, pentru c! toi aceşti factori influeneaz!

realizarea unei vascozit!i optime a solului, de care va depinde re a l i z a reamic ros fe re lo r "#rezena sarcinilor superficiale conduce la apariia de soli, particule

coloidale stabile, datorit! echilibrului dintre forele de repulsie dintre particuleleinc!rcate şi forele de atracie, care tind s! reduc! suprafaa liber! a sistemului prinaglomerare"

M),O"# ") +UC*U

Formula generala' Co5Fe6-5O(

1rupa ... ' -4,56 +o4,56Fe2,26O7

Materii prime:

zotat de +obalt si +lorura Ferica

M/ +o(8O3)2× 92O

M2 Fe+l3× 92O

Mase moleculare:

+o6: O/9

8/7 +l36,6

Fe69 /

MM/2:/g

MM2254,6g

M+o4,56Fe2,26O7237,26

#entru m2g +o4,56Fe2,26O7

4,56 +o(8O3)2× 92O ; Fe+l3

× 92O +o4,56Fe2,26O7 ; /


5/18

78'.96g 4,56+o(8O3)2× 92O y8.';g 4,56 Fe+l3

×

92O

CO/%O FeCl65 >/%O

/4 ml apa /4 ml apa distilata

distilata

#gitare3Incalzire #gitare3Incalzire< ' min. 2& C=


6/18

,ratament termic

anoparticule de erita de cobalt


7/18

Ferita de cobalt se caracterizeaza prin'

'1 #naliza termica dierentiala%1 !ranulometrie61 "iractie de raze 7(1 Microscopie electronica de scanare


8/18

produc in intervale largi de temperatura" e utilizeaza foarte mult in stiinta

materialelor o-idice deoarece permite indentificarea unui numar mare de

procese termice'

•

>ransformari polimorfe si recristalizari din faza vitroasa*• Modificari in starea de agregare si punctele de tranzitie

corespunzatoare' topire, sublimare• ?escompuneri termice

• @eactii in faza solida

naliza termica diferentiala este influentata de anumiti factori care pot

fi dependent de natura materialului supus analizei precum si factori

tehnici"


9/18

"erivatograma termica

?erivatografia termica reprezinta o reuniune a celor trei metode ?>,

>1 si ?>1, intrun ansamblu instrumentar unitar" ?erivatograful este format

din' cuptor, suportul pentru proba si etalon, balanta cu derivator pentru

inregistrarea curbei >1 si ?>1, termoelementele pentru masurarea

temperaturii legate diferential pentru inregistrarea diferentei de temperature

intre proba si etalon"

?erivatograful masoara simultan'

• >emperatura probei, a etalonului si a cuptorului*

• ?iferenta de temperature intre proba si etalon( ?>)*

• Modificarea greutatii probei in functie de temperature ( curba >1)*

• Aiteza cu care variaza greutatea probei (?>1)"


10/18

.maginea de mai sus reprezinta derivatograma compusului +o4,2Fe2, este influentata de masa probei, granulometria, gradul de

cristalizare, modul de incalzire al probei, precizia elementelor de

masurare a temperaturii"


11/18

%1!ranulometrie


12/18

- Cste o metoda destul de precisa, care ofera informatii

despre dimensiunile particulelor, etc"

#e graficul obtinut in urma analizei granulometrice se observa

urmatoarele'

• 26B dintre particule au dimensiuni de 4,457 m*

• 64B dintre particule au dimensiuni de 4,4:6 m*

• 56Bdintre particule eu dimensiuni de 3,559 m;• ?imensiunea medie a particulelor este de 4,4:6 m"

61"iractia de raze 7

#rocesul prin care radiatia, fara ca lungimea de unda sa se modifice, estetransformata prin interferenta cu reteaua cristalina intrunnumar mare de Grefle-iiH observabile cu


13/18

directii spatiale caracteristice"Metodele difractometrice se bazeaza pe fenomenele de difuzie

coerenta, difractie si interferenta a razelor I la trecerea printro substantacristalina"

Jn fascicul de raze I care parcurge o traiectorie printrun materialcristalin va provoca oscilatii ale electronilor aflati in campul electromagnetical fasciculului" stfel fiecare atom al substantei cristaline va emite undeelectromagnetice de aceeasi frecventa cu a undei incidente, unda emisa deatom fiind o unda rezultata de la toate undele emise de electronii sai" stfelse obtine difuzia coerenta sau elastica" .ntensitatea acestor undesecundare depinde de puterea de imprastiere a atomilor din proba,caracterizata prin factorul de forma atomic"


14/18

.n diagrama alaturata se pot

observa oscilatiile particulelor de

+oFe2O7 cu o anumita frecventa"

Microscopia electronica

• Cste o metoda indispensabila in studiul materialelor, oferind

informatii multiple despre structura acestora*

• e bazeaza pe fenomenele de interactiune ale fasciculelor

de electroni accelerate cu materialul asupra caruia se

proiecteaza"

(1Microscopie electronica de scanare


15/18

Figura 2"

reprezinta imagini

CM obtinute la

mariri variate(2

244m), inabsenta unui

camp"e observa

o acoperire mare

a substratului"

8anocristalele

tind sa formeze

agregate

omogene, deforma sferica"

cestea sunt

ambalate la

intamplare si aglomerate fara coalescenta" O#1(stratul de grafit pirolitic)"

Figura 3" +ontine

imaginile CM alferitei de cobalt,

in momentul in

care se aplica un

camp" e poate

observa o

orientare liniara a

nanocristalelor

dea lungul

directiei campului

aplicat" Figura +

arata o orientare

liniara la o marire


16/18

de / m" .n figura ? alinierea este reprezentata de un numar mare de

straturi de particule"

1Microscopie electronica de transmisieCM ai unei solutii de 6E de ferita de

cobalt,aplicata pe o grila

de carbon, in care putem

observa o dispunere buna,

sferica a particulelor"

?iametrul mediu, obtinut

pentru un numar de 644de particule este de /4,5

nm"

Figura K reprezinta

imaginea >CM a

particulelor in cazul in care

asupra grilei de carbon se

aplica un camp magnetic"

stfel ca aliniereacristalelor se face in linii

alungite, cu lungimi

cuprinse intre 4,2 si < m"

Figura + infatiseaza

aran&area nanoparticulelor

in cazul in care se pune o

picatura de apa pe grila de

carbon ce contine particulele" stfel ca lungimile ti&elor denanocristale capata dimensiuni de ordinul micrometrilor"


17/18

COC+U?II:

- >CM si CM reprezinta doua metode inovatoare din cadrul

microscopiei electronice, care au dus la un salt calitativ metodica

cercetarii materialelor*- Microscoapele electronice au dus la rezolvarea problemei in ceea

ce priveste puterea de rezolutie a microscoapelor optice, deoarece

lungimea de unda depinde de tensiunea de accelerare a

electronilor*

- #rocesul de formare a imaginii in >CM se aseamana cu cel de lamicroscopul optic, cu diferenta inlocuirii fasciculului de radiatii

luminoase cu fasciculul de electroni accelerati*


18/18

BIB+IO!*#FI)

/" Firuta 1oga, >ehnici de analiza a materialelor o-idice, Cd" #resa

Jniversitara +lu&eana, 2449*

%1 Ovidiu Florin Caltun, Ferite de cobaltmagnostrictive, Ed. Universitatii Alexandru Ioan

Cuza, Iasi, 2!;61 """.google.com(1 """."i#i$edia.com1 http'==LLL"sri"&ussieu"fr=articleslabo=ref32=advancedmaterials"pdf
http://www.google.com/http://www.wikipedia.com/http://www.wikipedia.com/http://www.google.com/

ferita de cobalt

Documents